Ziua în care politicienii NU VOR MAI PICA pe interceptări. Ministerul Justiției are astăzi termen-limită pentru dezamorsarea bombelor din noul Cod penal

Cu trei zile înainte de intrarea în vigoare, prevederea din noul Cod de procedură penală care poate îngropa dosarele de corupție, dar care creează vulnerabilități chiar și în sistemul de siguranță națională nu a fost modificată, în ciuda semnalelor trase de magistrați, precum și de Comisia Europeană. Este vorba de textul de lege în care se spune că interceptările pot fi utilizate doar în faza de urmărire penală, ceea ce înseamnă mai exact că persoana vizată este pusă în gardă din start. „Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a declarat recent șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, la GÂNDUL LIVE.

O situație interesantă este cea referitoare la miniștri, pentru că în cazul acestora începerea urmăririi penale se face doar cu avizul președintelui sau al Parlamentului dacă aceștia sunt senatori sau deputați. În cele mai multe cazuri, pentru obținerea acordului, în referatul pe care procurorii îl trimit la Parlament sunt inserate o serie de stenograme ale unor convorbiri care susțin acuzațiile de corupție pe baza cărora se cere avizul de începere a urmăririi penale. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod, acest lucru nu va mai fi posibil. (Vezi, spre exemplu, cazurile foștilor miniștri Varujan Vosganian, Adriean Videanu, Victor Paul Dobre)

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc a promis că va promova o Ordonanță de Urgență care să corecteze scăpările din noua lege penală, însă până marți, cu o zi înainte de ultima ședință de guvern dinaintea intrării în vigoare a actului normativ, ministerul pe care îl conduce nu a dat niciun semn în acest sens.

Codul Penal și Codul de procedură penală intră în vigoare la 1 februarie 2014.

Cum se va aplica în practică Noul Cod și cine l-a scris

Potrivit noului Cod de procedură penală, interceptările pot fi utilizate numai în faza de urmărire penală. Până acum, ele erau utilizate de anchetatori în faza actelor premergătoare, adică în ceea ce experții CE au denumit investigația sub acoperire. Același nou Cod prevede că suspectul trebuie să fie anunțat când începe urmărirea penală împotriva sa. Astfel că cei vizați vor fi puși în temă inclusiv cu faptul că pot fi interceptați. Asta înseamnă că în orice tip de dosar ( fie că vorbim de unul de corupție investigat de DNA, fie că vorbim de unul de trafic de persoane investigat de DIICOT), interceptările devin inutile pentru că suspecții vor fi conștienți că sunt interceptați și, evident, nu își vor mai dezvălui intențiile. Cu mențiunea că într-un dosar de trafic de persoane, dacă suspectul/suspecții nu sunt cunoscuți, interceptările pot fi utilizate dat fiind că urmărirea penală poate începe in rem, adică împotriva unei fapte penale a cărei autor nu este cunoscut.

Potrivit specialiștilor DNA și DIICOT, care au semnalat deficiența legislativă, această interpretare a legii nu se aplică în cazul în care suspectul este cunoscut, ceea ce în cazurile de corupție, spre exemplu, se întâmplă de cele mai multe ori. Au existat puține dosare la DNA în care urmărirerea penală a început in rem, adică fără un suspect cunoscut. Pe de altă parte, în cazul unei grupări de trafic de persoane în general, investigația începe cu victimele și investigatorii încep ancheta in rem, deci vor putea utiliza interceptările pentru că nu știu de la bun început cine e liderul rețelei. Dar în cazul în care au informații certe despre o persoană că face trafic de persoane, nu vor putea utiliza interceptările decât în faza de urmărire penală.

Noul Cod a fost scris în 2009 la Ministerul Justiției, condus de Cătălin Predoiu, titular de proiect a fost actuala șefă a DIICOT Alina Bica. El a fost legiferat de Parlament, unde comisia de specialitate a fost condusă de actualul premier, Victor Ponta. Din comisie au mai făcut parte și Tudor Chiuariu, condamnat definitiv acum în dosarul Poșta Română, și fostul deputat Mihail Boldea, judecat pentru corupție.

Kovesi: Interceptările devin inutile

Deficiențele noii legi penale au fost semnalate recent, la GÂNDUL LIVE, de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi.„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală și care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obține autorizație de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat și să îi prezentăm învinuirile. Vă dați seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a spus Kovesi.

„Infracțiunile de corupție se comit, prin natura lor, în spații închise, în condiții de confidențialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor”, a adăugat ea, apreciind că, de exemplu, „dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”.

Ministerul Justiției nu a pregătit ordonanța cu remediile noului cod

În noiembrie 2013, DNA și DIICOT au solicitat MJ să emită o Ordonanță de Urgență care să corecteze disfuncționalitățile depistate în noul Cod. Întrebat de gândul când va fi emisă noua ordonanță, ministrul Robert Cazanciuc a explicat în urmă cu o săptămână că va promova ordonanța cu remediile cerute de DNA săptămâna acesta. Cu o zi înainte de ultima ședință de guvern de dinainte de 1 februarie, ministerul nu a prezentat încă un proiect de ordonanță. Potrivit unor surse, ministerul nu ar avea nicio intenție de a modifica noua lege înainte de 1 februarie.

Contactat din nou de gândul, ministrul Cazanciuc a refuzat să răspundă la solicitările de a explica dacă va modifica noul cod sau nu. Secretarul de stat Simona Maya Teodoroiu a declarat că „ministrul Justiției va comunica soluția și punctul de vedere”.

Dacă legea nu este modificată până la intrarea în vigoare, adică 1 februarie, o Ordonanță de Urgență dată după această dată va fi inutilă. Principiul legii penale mai favorabile va face ca o ordonanță emisă după 1 februarie să nu mai aibă efect, pentru că judecătorii vor utiliza codul penal neamendat constatând că este legea penală mai favorabilă.

Comisia Europeană a avertizat guvernul pe tema noului Cod Penal

Experții Comisiei Europene atrag atenția în raportul pe Justiție că în noul Cod de procedură penală au fost identificate o serie de probleme și că guvernul trebuie să le rezolve până la intrarea în vigoare, adică până pe 1 februarie.

Analiza CE îl contrazice pe procurorul general Nițu, care a susținut într-un interviu că nu există nici o problemă privind interceptările în Noul Cod.

„O dificultate care rămâne este instabilitatea noilor Coduri, chiar cu câteva luni înainte de intrarea lor în vigoare. Câteva probleme au fost identificate, care au nevoie de o rezolvare prin amendamente ale codurilor. În plus, în decembrie, Parlamentul a votat o serie de amendamente controversate la Codul Penal,care au fost declarate neconstituționale”, se arată în draftul raportului MCV.

Acest pasaj se referă la problemele identificate și semnalate de DNA și DIICOT, cele două structuri care au solicitat Ministerului Justiției să adopte o ordonanță pentru pune în acord legislația penală. În draftul raportului, experții CE vorbesc direct de problema interceptărilor. „DNA și DIICOT au ridicat problema interceptărilor care se vor face pe noul Cod numai în faza de urmărire penală fără posibilitatea de a face interceptări în faza de acte premergătoare”, se arată în raprortul tehnic

Efect secundar: teroriștii vor putea fi interceptați de abia după ce comit infracțiunea

Un alt posibil efect al intrării în vigoare a noului Cod de Procedură Penală vizează chiar și dosarele de terorism, se arată în analiza specialiștilor de la DNA și DIICOT. Potrivit acestei analize există pericolul real ca subiecții care se pregătesc să comită infracțiuni de terorism să nu poată fi inteceptați și filați de procurori decât după ce încalcă legea. Altfel spus, dacă procurorii DIICOT sunt sesizați de SRI că un individ se pregătește să comită o infracțiune de terorism, procurorul nu va putea să îl fileze sau să îl intercepteze.

Citește mai jos analiza specialiștilor DNA și DIICOT:

Potrivit art. 139 alin. (1) NCPP(noul cod de procedură penală -n.r.) supravegherea tehnică se dispune de judecătorul de drepturi și libertăți atunci când există o suspiciune rezonabilă cu privire la pregătirea sau săvârșirea unei infracțiuni dintre cele prevăzute la alin. (2) ale aceluiași articol;

Conform art. 140 alin. (1) NCPP supravegherea tehnică poate fi dispusă numai in cursul urmăririi penale, ceea ce Inlătură posibilitatea procurorilor de a solicita și obține de mandate de supraveghere tehnică In cadrul anchetei pro-active determinată de existența unor informații referitoare la pregătirea comiterii unor infracțiuni grave.

Față de această condiție, procurorii vor trebule să aștepte, chiar în ipoteza existenței unor informații referitoare la pregătirea comiteri unor infracțiuni grave ca acestea să fie săvârșite pentru a putea dispune începerea urmăririi penale și prin urmare pentru a obține un mandat de supraveghere tehnică, situație care va produce repercusiuni grave atât din perspectiva componentei preventive a activității DIICOT (în special în cauzele de terorism), cât și cu privire la eficiența acțiunilor ulterioare pentru destructurarea grupurilor de criminalitate organizată.

Interceptările nu sunt singura problemă identificată. Noul Cod nu a lămurit dilema legii penale mai favorabile. Mai precis în noul cod nu se menționează în mod clar ce lege vor utiliza judecătorii în cazul dosarelor începute pe codul actual dar care vor fi judecate pe noul cod. Potrivit expertului ONG-ului ExpertForum, Laura Ștefan, această inconsistență a legii va duce la soluții diferite pe cazuri similare, astfel că din nou va exista o practica neunitară. „În lipsa unei interpretări neechivoce din partea legiuitorului, fiecare judecător în parte este pus sa ghicească intențiile acestuia, iar haosul generat de soluții judiciare divergente va fi imputat sistemului judiciar deși în realitate a fost produs de Parlament și făcut posibil de inacțiunea (deliberată?) a Guvernului”, se arată într-o analiză a ExpertForum.

Dosarele de corupție se prescriu

Întrarea în vigoare a noului Cod va duce la închiderea a cel puțin 20 de mari dosare de corupție. 22 de dosare de corupție investigate de DNA se vor prescrie în 2014 după intrarea în vigoare a Noului Cod Penal care prevede pedepse mai mici pentru o serie de infracțiuni și, pe cale de consecință, și termene de prescripție mai mici. Odată atins termenul de prescripție într-un dosar aflat pe rolul unei instanțe, judecătorul dispune încetarea procesului. Printre cele 22 de dosare se numără și dosarele de corupție ale lui Miron Mitrea, Mihai Necolaiciuc și Marko Attila.

Procurorul șef al DNA a anunțat la finalul anului trecut că cel puțin 20 de dosare investigate de DNA și trimise în judecată vor atinge termenul de prescripție. Potrivit analizei detaliate a DNA, sunt 22 de dosare care se vor prescrie, astfel că inculpații nu vor fi judecați până la o soluție definitivă.

Evaluarea ExpertForum arată că noul cod va fi mai blând în pedepse cu cei care comit infracțiuni cu prejudicii materiale mari. „De exemplu conform noului cod pentru o înșelăciune cu prejudiciu de 3 milioane de euro făptașul riscă o pedeapsă de până la 3 ani de închisoare. Acest tratament sancționator este o veritabilă invitație la comiterea de infracțiuni contra patrimoniului. Este vital ca Guvernul să intervină și să modifice noul Cod pentru a permite aplicarea unor pedepse mai mari în cazul producerii ce prejudicii de peste 2 milioane RON prin infracțiuni contra patrimoniului cum ar fi furtul, talharia, pirateria, înșelăciunea, gestiunea frauduloasă, bancruta și bancruta frauduloasă”, se arată în evaluarea ExpertForum.

Cine a scris Noul Cod Penal

Codul Comisia Parlamentară care a dezbătut, amendat și apoi trimis spre vot în plenul Camerei, noul cod a fost condusă de Victor Ponta. Din comise a mai facut parte Tudor Chiuariu, condamnat definitiv pentru abuz în serviciu și fostul deputat, Mihail Boldea, judecat pentru corupție. Codul a fost scris în 2009 de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu.

Legea 135 a fost concepută în 2009 de Ministerul Justiției, când ministru era Cătălin Predoiu. Contactat de gândul, fostul ministru a explicat că practic a fost vorba de o scăpare la momentul redactării legii. Predoiu a mai adăugat și că legea 135/2010 a fost concepută cu sprijinul DNA, DIICOT și a Parchetului General. „Politica penală a Ministerului Justiției a fost intotdeauna armonizată cu opțiunile Ministerului Public. De exemplu, la solicitarea DNA infracțiunile de corupție au fost lăsate în afara Codului Penal. Proiectele au plecat din minister numai după ce au fost discutate cu reprezentanții Ministerului Public și avizate de CSM. Mai mult decât atât, proiectul s-a lucrat într-o comisie mixtă care a inclus reprezentanți ai Ministerului Public, procurori care au redactat direct textele. La acel moment nu au ridicat această problemă. Este, se pare, o solicitare pe care au formulat-o acum. Deci, este o problemă de ajustare tehnică legislativă firească într-un proces de reforma de o asemenea anvergură”, a explicat Cătălin Predoiu pentru gândul.

În 2009, titularul proiectului de lege, cea care se ocupa de redactarea acestei legi a fost Alina Bica, actualul șef al DIICOT. Unele surse au explicat că prevederea din Noul Cod de Procedură au fost modifcate în sensul cerut acum DNA, dar în Parlament s-a revenit la forma inițială.