Prima pagină » Știri » Ziua în care soților Bodnariu le este interzis să fie triști. Cum decurge o întâlnire cu copiii luați de Barnevernet

Ziua în care soților Bodnariu le este interzis să fie triști. Cum decurge o întâlnire cu copiii luați de Barnevernet

Ziua în care soților Bodnariu le este interzis să fie triști. Cum decurge o întâlnire cu copiii luați de Barnevernet
Cinci copii smulși de lângă părinții lor, doi soți care de o jumătate de an duc o luptă cu o „mașinărie" de protecție a copilului care nu iartă și revolta oamenilor din întreaga lume care, până la urmă, l-a adus pe mezinul familiei alături de Marius și Ruth Bodnariu. Este povestea familiei de români din Norvegia care, ajunsă la epuizare, luptă pentru a-și lua înapoi și ceilalți patru copii pe care acum au dreptul să-i vadă doar câteva ore pe săptămână.

Cazul familiei Bodnariu a făcut înconjurul lumii și, în urma protestelor ample din mai multe țări ale Globului, bebelușul lui Marius și al lui Ruth Bodnariu a ajuns săptămâna trecută înapoi lângă părinții săi. Nu la fel stau lucrurile și în cazul celorlalți patru copii, care rămân în grija familiilor surogat până la o decizie definitivă a instanței norvegiene.

După ce inițial autoritățile au păstrat secretul asupra motivului pentru care cinci copii au fost luați de lângă părinții lor, Daniel Bodnariu spune acum că, din ce în ce mai des, dovezile duc spre pretexte legate de religia părinților.

La întâlnirile cu cei mai mari dintre copii, părinții Marius și Ruth Bodnariu le gătesc, se joacă și mănâncă împreună. Asistenții Barnevernet au, însă, o singură mare problemă: „de ce la aceste întâlniri, înainte de masă, părinții se roagă cu copiii, de ce se roagă așa de mult?”, a declarat pentru Gândul fratele lui Marius Bodnariu.

Aproximativ patru ore pe săptămână. Atât au dreptul să-și vadă copiii soții Bodnariu, iar de fiecare dată trebuie să parcurgă cu mașina sute de kilometri. Întâlnirile se organizează în orașul în care sunt copiii, într-un centru special, ca un fel de apartament închiriat în care cei mici sunt aduși de mama-surogat. Toate sub atenta supraveghere a asistenților norvegieni de la Protecția Copilului, despre care Daniel Bodnariu spune că se ocupă în mod special să realizeze rapoarte exclusiv negative.

„Ei au cerut să fie angajat cineva independent, că oricum Barnevernet stătea cu lupa pe ei la fiecare întâlnire și chiar au emis niște lucruri care, încă o dată, nouă ne confirmă că background-ul este unul religios, legat de experiența creștină a părinților”, a mai spus Daniel Bodnariu.

„Băieții au venit cu vânătăi la întâlniri, și vânătăi profunde, cum se face, violet așa și în toate culorile”

Fratele lui Marius Bodnariu, care a cerut fără succes ca cei cinci copii să-i fie dați până la decizia instanției, susține că Barnevernet face toate demersurile pentru ca decizia unui plasament temporar să se transforme într-una de adopție definitivă, în care părinții naturali ar avea șansa să-și vadă copiii doar de două ori pe an.

„Copiii au fost mutați, practic, fetele luate de la școala la care erau, că acum sunt în alt oraș, duse la altă școală. Băieții, erau la grădiniță, acum nu mai merg la grădiniță, stau acasă cu mama-surogat”, spune unchiul celor mici.

Între timp, fetele mai mari spun cu fiecare ocazie că vor să meargă înapoi acasă, iar băieții nici nu-și dau prea bine seama ce se întâmplă cu ei. Părinții, însă, au o luciditate care doare. Dar trebuie să-și înghită revolta, pentru că le este interzis ca la întâlniri să se arate vreo clipă triști, spune fratele lui Marius Bodnariu.

„La prima întâlnire pe care au avut-o părinții cu fetele, asta s-a întâmplat prin februarie, la sfârșitul lui februarie, pentru prima dată când s-au întâlnit cu ele, fata cea mare s-a dus la mama surogat și a zis „asta e femeia care ne-a răpit!”. A spus în norvegiană „asta este femeia” și când a spus de răpit a zis în engleză, ‚kidnaped””, a explicat acesta pentru Gândul.

„Părinții au rezistat foarte greu, chiar ajunseseră la capătul puterilor în martie când a fost procesul, dar bebelușul pentru ei a însemnat speranță, pentru că a venit acasă și, cumva i-a mai mângâiat. A fost așa, ca o gură de oxigen pentru cineva care nu mai are aer”, a adăugat Daniel Bodnariu.

Gândul le-a rămas la ceilalți patru copii aflați la familiile surogat, practic în casele unor străini despre care soții Bodnariu nu știu mai nimic și în legătură cu care au început să fie din ce în ce mai îngrijorați.

„Băieții au venit cu vânătăi la întâlniri, și vânătăi profunde, cum se face, violet așa și în toate culorile. Au vrut să afle ce s-a întâmplat și n-au putut să explice ce s-a întâmplat. Ei au făcut poze, le-au pus la dosar, dar se trece foarte ușor peste asta, spun că sunt copii și așa mai departe. Dar noi am întrebat, dacă ar fi avut semnele astea pe ei atunci când au fost luați, tot așa ar fi interpretat?”, a declarat Daniel Bodnariu.

Paștele i-a găsit, pentru prima dată, pe cei doi soți fără cei mici în casă. Nici de Crăciun, însă, Barnevernet nu i-a permis familiei Bodnariu să se reunească, iar părinții n-au avut voie nici măcar să le dea copiilor cadourile.

„De Crăciun, spre exemplu, le-au cumpărat cadouri copiilor, cred că și de Paște, dar Barnevernet li le-a dat copiilor, ca fiind din partea părinților. Și ce pot să vă zic, la ei nu are nicio încadrare afecțiunea, dragostea părintească, deci nu știu, nu se vorbește, nu se aduce în nicio discuție la ei. Ca și cum copiii ar trăi numai cu jucării, cu mâncare și cu haine, atât au ei nevoie”, a mai spus fratele lui Marius Bodnariu.

„Au fost de fiecare dată amenințați să nu mai facă public, să nu mai spună nimic”

Despre autoritățile române, Daniel Bodnariu spune că au făcut, probabil, tot ce a ținut de instituții, dar că s-au izbit de reticența norvegienilor care, la început, nici măcar nu au vrut să discute. Poate și pentru că urmează orbește proceduri extrem de dure, fără să ia în calcul și variantele pe care le-ar fi avut pentru a aplica legea într-un mod care să fie, mai ales, în avantajul copiilor.  

„Dacă ar fi vrut, ar fi putut să-i dea în familia extinsă și ai lui Ruth de acolo, că sunt părinți, au unchi, adică să nu-i rupă pe copii din mediul lor”, spune Daniel Bodnariu, care arată și că el însuși a făcut un dosar pentru a primi copiii în plasament, dar că nici până în ziua de astăzi nu a primit niciun răspuns.

Intervin aici o mulțime de întrebări legate de aplicarea legii, iar fratele lui Marius Bodnariu arată și că autoritățile norvegiene au obiceiul să treacă la intimidare ori de câte ori simt că acțiunile lor ar putea răsufla în spațiul public sau în mass-media și ar putea stârni controverse.

„Ei au fost de fiecare dată amenințați să nu mai facă public, să nu mai spună nimic, s-a mizat de fiecare dată pe cereri și de asta cred că a și avansat atât de mult această autoritate, că ei intimidează pe toată lumea, după ce le iau copiii îi intimidează pe părinți și le spun: ‘Nu îi mai vedeți niciodată dacă începeți să faceți vâlvă pe tema asta”.

Or noi tocmai asta am făcut, am zis că nu se mai poate, adică îți iau copiii, ce mai pot să facă? Să-ți tragă un glonte în cap poate”, a declarat Daniel Bodnariu, care spune că a găsit un adevărat sprijin în comunitate, mai ales că pentru români ideea de familie este sacră.

„Noi continuăm, nu ne vom opri până când familia nu va fi reunită și nu avem altă opțiune. Eu le-am spus, dacă e nevoie, venim și la Oslo”, a spus Daniel Bodnariu. „Din 16 noiembrie nu mai suntem aceiași, totul pentru noi s-a dat peste cap.”

Copiii familiei românului Marius Bodnariu, inginer IT, și soției sale norvegiene Ruth, asistentă medicală, au fost luați de la părinți de Serviciul de protecție a copilului din Norvegia, Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecții fizice de la părinți. De asemenea, părinții ar fi suspectați de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasați în trei familii-surogat.

 

Citește și