ZIUA MUNCII, ziua salariului: cu cât ți-a crescut leafa în ultimii trei ani

ZIUA MUNCII, ziua salariului. În urmă cu aproape cinci ani, bugetarii primeau cea mai mare lovitură: reducerea salariilor cu 25%. Acestea au fost reîntregite doi ani mai târziu, în timpul guvernării Ponta, însă în baza unei decizii pregătite de Guvernul PDL.

Totodată, Guvernul a plătit, din 2012 și până în 2014, aproximativ 900 de milioane de lei drept restanțe salariale bugetarilor cărora le-au fost reduse salariile în 2010 și care apoi și-au câștigat drepturile în instanță.

Majorările de pensii și salarii în timpul Guvernării Ponta, majoritatea în anul electoral 2014, au fost de „dreptate socială”, a afirmat la începutul acestui an premierul. De altfel, „dreptate socială” a fost sintagma foarte des folosită de Victor Ponta în discursurile electorale din ultimii ani.

„2014 a fost anul în care am luat multe măsuri de dreptate socială, că le-au spus alții „pomeni electorale”, sunt proști că le-au spus așa! Sunt, pur și simplu, lucruri necesare. Pensiiile, alocațiile, indemnizațiile nu sunt pomeni, ci sunt lucururi de dreptate socială, de care oamenii în această țară au nevoie”, declara Victor Ponta în 18 februarie cu prilejul prezentării proiectelor de lege privind Codul Fiscal și Codul de Procedură Fiscală.

Unul dintre punctele din programele de guvernare al PSD a fost creșterea salariului minim. În 2012, pe când PSD-ul guverna alături de PNL în USL, promisiunea era că, până în 2016, salariul minim va fi majorat la 1.200 de lei. După ieșirea PNL de la guvernare, Cabinetul Ponta III anunța „creșterea progresivă a salariului minim pe economie până la 1.100 lei, până la sfârșitul anului 2016”, cu 100 de lei mai puțin față de promisiunea din 2012.

Până în prezent, în cei trei ani de guvernare, Victor Ponta a majorat cu 125 de lei salariul minim. În 1 ianuarie 2014 a crescut la 850 de lei, de la 800 de lei, pentru un program complet de lucru de 168 de ore în medie pe lună. De această majorare au beneficiat 804.225 de salariați, dintre care 238.143 din sectorul bugetar și 566.112 din sectorul concurențial.

La 1 iulie 2014, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată a fost majorat cu încă 50 de lei, ajungând la 900 de lei. La 1 ianuarie 2015, salariul minim brut a fost fixat la 975 de lei, urmând să crească din nou de la 1 iulie, până la 1050. Totodată, Victor Ponta a revenit la promisiunea din 2012, afirmând că salariul minim brut va fi majorat anul viitor de la 1.050 lei, cât va fi începând cu luna iulie a acestui an, la 1.200 lei.

Creșteri de salarii în sănătate

După o serie de proteste, printre care „Marșul tăcerii”, o manifestare fără precedent în rândul angajaților din sistemul de sănătate, în care peste 10.000 de medici, asistenți medicali, farmaciști, stomatologi și studenți au format, în noiembrie 2013, un cordon uman de câțiva kilometri și au depus coroane în fața Parlamentului, Guvernul Ponta a decis să acorde, începând cu 1 ianuarie 2014, medicilor rezidenți, medicilor dentiști rezidenți si farmaciștilor rezidenți din unitățile sanitare de stat care aveau leafa sub 3.000 de lei burse în valoare de 670 de lei.

„Bursa de rezidențiat (…) nu face parte din salariul brut/solda brută, nu este supusă impozitului pe venit și nu constituie bază de calcul pentru contribuțiile de asigurări sociale de stat, asigurări pentru șomaj, asigurări sociale de sănătate sau pentru accidente de muncă și boli profesionale. Plata lunară a bursei de rezidențiat se realizează din bugetul de stat, prin bugetul aprobat Ministerului Sănătății”, se prevede în OUG 103/2013.

Potrivit datelor Colegiului Medicilor, toți rezidenții – 14.115, beneficiază de bursa de 670 de lei. În prezent, ca urmare a majorării salariului minim pe economie și a bursei, salariile medicilor rezidenți sunt între 1.800 – 3.000 de lei, în funcție de anul de practică în care se află.

Cu trei zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, premierul Victor Ponta a anunțat creșterea salariilor din Sănătate și asistență socială cu 100 de lei. De creșterea respectivă, care a intrat în vigoare odată cu 1 ianuarie 2015, au beneficiat practic 300.000 de persoane. În realitate, însă, creșterea a fost de circa 70 de lei pentru cei cu salarii peste cel minim.

„Cei 100 de lei reprezintă o sumă brută care s-a adăugat la ce era, însă nu a fost dată tuturor celor din sănătate și din asistență socială. Cei cărora li s-a mărit salariul până la 975, odată cu majorarea salariului minim, nu au primit acești bani. Restul, cei care aveau deja salariile peste minim brut pe economie au beneficiat de această 100 de lei brută. Cei cu salariile minim brute sunt personal auxiliar – infirmieri, îngrijitori, muncitori”, a afirmat pentru gândul Lidia Celmare, președintele Federației „Solidaritatea Sanitară” din România.

Și în acest an, salariile de bază, stabilite prin Legea salarizării bugetarilor, au rămas înghețate la 600 de lei. „Este anormal faptul că toate sporurile nu se raportează la salariul minim pe economie. În ăsta, 975 de lei există un salariu de încadrare înghețat în 2009, la care se adaugă în cuantum sporul de vechime, nu în procentaj, la fel și prevenția și fidelitatea. Toate acestea adunate îți dau 975, în speță 1.600 – 1.700 la asistenții medicali 2.000 și ceva la medici. Sporurile de veghe, de ATI, orice alt spor nu se raportează la acest 975, ci la 600 de lei, salariul înghețat în 2009″, adaugă Lidia Celmare.

Aceasta reamintește că, în aceste condiții, persoanele care se angajează în prezent în sistemul sanitar au salariile mai mari decât cei angajați înainte de 2009. Aceeași situație se întâmplă și în cazul medicilor specialiști și primari.

„Un medic specialist are între 2.000 și 2.500 de lei, iar unul primar între 2.500 și 3.000 de lei, ceea ce arată că diferențele dintre ei sunt froarte mici. Au crescut salariile rezidenților, dar ale medicilor specialiști și primari nu au crescut deloc”, au afirmat reprezentanți ai Colegiului Medicilor.

De creșterea salariului minim brut în sănătate și asistență socială și de 100 de lei au beneficiat toți cei 300.000 de membri ai sistemului.

Un profesor debutant are un salariu de bază mai mare decât unul cu grad

Din totalul personalului plătit din fonduri publice, personalul didactic din învățământul preuniversitar și universitar reprezintă circa 28%.

În cei trei ani de guvernare, salariile profesorilor debutanți, cu o vechime de maximum 6 ani în sistem, au fost majorate cu circa 10%. De majorarea care s-a operat la începutul anului trecut au beneficiat circa 35.000 de persoane, dintre care 17.000 de profesori cu până la doi ani de experiență.

După majorare, un profesor debutant cu vechime între zero și doi ani avea un salariu de bază de 1.253 lei, iar profesorul cu definitivat cu vechime între doi și șase ani un salariu de 1.263 lei. Majorarea a stârnit nemulțumirea celorlalți dascăli, în contextul în care profesorul cu grad didactic II și vechime între șase și zece ani primea un salariu de 1.217 lei, profesorul cu grad didactic II și 10-14 ani vechime un salariu de 1.207 lei, iar profesorul cu definitivat cu șase – zece ani vechime avea un salariu de 1.160 lei.

După o serie de discuții, în baza unui accord încheiat anul trecut de sindicatele din educație cu guvernanții, salariile tuturor profesorilor au crescut cu 5% începând din 1 martie 2015, urmând ca din 1 septembrie să crească cu alți 5%. De această majorare beneficiază circa 240.000 de cadre didactice.

În baza aceluiași accord, aproximativ 60.000 de persoane încadrate ca personal nedidactic în sistemul de educație, la nivel național, vor beneficia de creșterea salariului cu până la 12%, începând din al doilea semestru al acestui an. Din această categorie fac parte: femeile de serviciu, instalatorii, contabilii, paznicii și alte categorii de angajați care se ocupă de bunul mers al unităților de învățământ.

De asemenea, profesorii au primit anul trecut, cu două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale, burse în valoare de 150 de euro, dedicate achiziției de materiale didactice și participării la cursuri de formare profesională pentru dascăli, prin programul „Dezvoltarea carierei didactice”. Programul înscris în Legea nr. 315/2006 a fost aborgat în 2010 de către Guvernul Boc, atunci când s-au tăiat salariile și sporurile aferente. Guvernul Ponta a reintrodus banii destinați cărților prin O.U.G. nr. 58/2014, adoptată pe 1 octombrie 2014.

Salariile din administrația publică și apărare, în continuare mult mai mari decât în educație și sănătate

Medicii și profesorii au rămas, însă, în continuare săracii sistemului bugetar, în condițiile în care nu se aplică legea salarizării unitare în sectorul bugetar, un proiect despre care se discută de mai bine de cinci ani, dar care este amânat an de an prin noi ordonanțe de urgență. Potrivit ultimelor proiecte, ar urma să se aplice de anul viitor.

Angajații din sistemul de învățământ și din sănătate au fost dintotdeauna „cenușăresele” aparatului bugetar, salariile lor fiind cu mult mai mici decât cele ale funcționarilor din administrația publică sau din apărare.

Spre exemplu, la finele lunii februarie, salariul mediu net al angajaților din sectorul administrației publice și apărare a fost de 2.452 lei net/lună, cu aproape două treimi mai mare decât salariul mediu din sănătate și asistență socială (de 1.551 lei net/lună) sau din învățământ (de 1.520 lei net/lună), potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică. De altfel, angajații din învățământ și din sănătate câștigă mai puțin și față de un angajat plătit cu salariul mediu net pe economie, de 1.731 lei la finele lunii februarie.

Spre deosebire de acum trei ani, un angajat din administrația publică sau apărare are un salariul mediu net cu circa 30% mai mare – în mai 2012 salariul era de 1.879 de lei. Salariile medii nete din sănătate, respectiv învățământ, sunt mai mari doar cu 23%, respectiv 15% – în mai 2012 salariul din sănătate era de 1.255, iar în învățământ de 1.316.

Din acest an, personalul Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală care desfășoară activități în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale și în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează, se acordă o majorare de 75% din salariul de bază. De aceeași prevedere beneficiază, începând din iulie anul trecut, și militarii, polițiștii și ceilalți angajați din instituțiile de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Pentru celelalte categorii de bugetari, orele de muncă lucrate în zilele de sărbătoare legală se compenesează doar cu timp liber.

O parte dintre angajații din administrația publică au avut parte de majorări. Astfel, anul trecut, în contextul a două campanii electorale, primarilor și viceprimarilor li s-au mărit salariile, din 1 iulie. De majorare au beneficiat 6.339 de aleși locali. În prezent, în România, un primar câștigă între 2.600 de lei (dacă este într-o comună) și 7.600 de lei brut, cât este indemnizația primarului general în București.

Pensiile, majorate de trei ori

Pentru vârstnici, Victor Ponta a majorat pensiile de trei ori în ultimii trei ani, de fiecare dată cu circa 4%. Astfel, în februarie 2013, valoarea punctului de pensie a crescut de la 733 de lei la 762 de lei și de la 762 de lei la 791 de lei, în ianuarie 2014. Majorăriile au fost făcute însă în baza unei Ordonanțe de Urgență din ianuarie 2011 care prevede că valoarea punctului de pensie se majorează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat.

În octombrie 2014, ministrul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Rovana Plumb, a anunțat că majorarea punctului de pensie în 2015 va fi mai mare decât cea prevăzută de lege.

„Aplicăm legea. Conform formulei de calcul din lege, pe rata inflației (…) plus 50% din creșterea reală a câștigului mediu salarial brut, iese un procent de majorare de 4,5%. Având în vedere că avem creștere economică, că s-au creat mai multe locuri de muncă, avem 5,3 milioane de asigurați, 5,3 milioane de pensionari, că avem o colectare care ne permite un procent majorat, am anunțat și vom merge cu 5%. Am discutat cu Ministerul Finanțelor, respectiv cu ministrul de finanțe și ministrul bugetului, astfel încât, începand cu ianuarie 2015, să avem o majorare a pensiilor de 5%”, a afirmat la acel moment Rovana Plumb, citată de Agerpres.

În acest context, începând cu 1 ianuarie 2015, punctul de pensie a ajuns la 830 de lei, după o indexare de 5%.