Ziua Sfinților Constantin și Elena, serbată luni de ortodocși, dar și de romano-catolici

Sfinții Împărați Constantin și Elena, datorită cărora creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur”, sunt serbați, luni, 21 mai, atât de bisericile ortodoxe, cât și de cele romano-catolice.

Sfântul Constantin a venit pentru creștinii crunt prigoniți vreme de două secole ca o binecuvântare din partea lui Dumnezeu. Datorită împăratului Constantin și a mamei sale Elena, creștinismul a intrat într-o perioadă de maximă înflorire, numită de cercetători „Epoca de aur”, în care oameni sfinți și minți luminate, cum ar fi Sfântul Ioan Gură de Aur, Sfântul Vasile cel Mare, Sfântul Grigorie Teologul, au expus în operele lor doctrina și spiritul creștin autentic, a declarat, duminică, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Tot mai mulți cercetători sunt de părere că deciziile împăratului, favorabile creștinismului, s-au datorat mai ales mamei sale, împărăteasa Elena, care, „cu mână de fier și credință tare”, s-a aflat în permanență în umbra unicului său fiu, Constantin.

Sfinții Împărați Constantin și Elena sunt ocrotitorii Catedralei Patriarhale. Ctitorie a voievodului Țării Românești Constantin Șerban Basarab (1654-1658), biserica cu hramul „Sfinții Împărați Constantin și Elena” a fost sfințită în 1658 de patriarhul Macarie al Antiohiei și al Întregului Orient, împreună cu mitropolitul Ștefan al Țării Românești și cu episcopii de Râmnic și de Buzău.

Catedrala Patriarhală serbează luni, hramul istoric și totodată 10 de ani de când PF Teoctist a primit în dar părticele din moaștele sfinților împărați. Cu această ocazie, luni dimineață vor fi scoase în procesiune moaștele Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștilor, care vor fi așezate pe baldachinul din apropierea Catedralei.