Dosarul Colectiv. Dezbateri finale: Judecătorii anunță dacă se schimbă încadrarea juridică a faptelor celor inculpați

Curtea de Apel București începe luni dezbaterile finale în judecarea apelului din Dosarul Colectiv.

Au fost condamnați, printre alții, fostul primar al Sectorului 4, Cristian Piedone (actual primar al Sectorului 5), doi pompieri și patronii clubului, scrie Adevărul.ro. Luni, instanța se va pronunța și asupra schimbării încadrării juridice a faptelor celor inculpați.

Dezbaterile finale se vor desfășura pe parcursul a trei zile, începând de luni.

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

VIDEO George Simion refuză consultările de la Cotroceni: „Cum să ne întâlnim cu un personaj care uzurpează calități oficiale”

13:00

Problema schimbării încadrării juridice a fost ridicată din oficiu, la termenul din 14 aprilie al procesului Colectiv, de către cei doi judecători ai completului. Acest lucru a nemulțumit DNA, care a făcut o cerere de recuzare a magistraților Adina Pretoria Dumitrache și Andrei Viorel Iugan.

Cererea de recuzare a fost însă respinsă de un alt complet.

Reacția supraviețuitorilor și a rudelor victimelor din infernul Colectiv

Supraviețuitori ai incendiului din Colectiv și rudele victimelor au reclamat decizia celor doi judecători de a schimba încadrarea juridică a faptelor inculpaților.

Supravieţuitorii tragediei de la Colectiv au spus că în urma documentelor instanţei au fost puse în discuţie, din oficiu, următoarele schimbări ale încadraturii juridice:

„Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea, Antonina Radu şi George Petrică Matei – înlăturarea art.309 C.pen., respectiv consecinţele deosebit de grave. Pentru inculpaţii Cristian Popescu-Piedone, Aurelia Iofciu, Luminiţa Larisa Ganea şi Sandra Ramona Moţoc, va fi pusă în discuţie forma de vinovăţie, intenţia sau culpa, mai exact dacă este vorba de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu.

În situaţia în care se va aprecia că este abuz în serviciu, se va pune în discuţie ca pentru infracţiunea reţinută în sarcina inculpaţilor Cristian Popescu-Piedone şi Aurelia Iofciu să se aibă în vedere forma continuată, iar nu concursul de infracţiuni.

În ceea ce priveşte înlăturarea art. 309 C.pen., Curtea pune în vedere că dezbaterile să vizeze şi împrejurarea dacă infracţiunile de abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu pot produce, ca şi consecinţe, vătămarea corporală sau moartea unor persoane, sau care sunt consecinţele pe care le pot produce acest tip de infracţiuni, ca urmare imediată.

Pentru Niţă Daniela Ioana, în legătură cu infracţiunea de sustragere sau distrugere de probe ori de înscrisuri, prevăzută de art. 275 alin.1 C.pen., pentru acurateţe juridică, raportat la modul în care este descrisă această infracţiune, Curtea va pune în discuţie reţinerea formei de participaţie a instigării, în locul autoratului.”

Procesul se află în faza de apel

În prezent, procesul se află în faza de apel. Pe 16 decembrie 2019, Tribunalul București i-a condamnat pe Cristian Piedone, fostul edil al Sectorului 4, funcționari din primărie, patroni ai clubului, doi pompieri, pirotehniști și reprezentanți ai unei firme de artificii.

Condamnările pe fond în Dosarul Colectiv

Pe 16 decembrie 2019, Cristian Popescu-Piedone (fost primar al Sectorului 4) a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la 8 ani şi 6 luni închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu în legătură cu eliberarea autorizaţiilor de funcţionare pentru clubul Colectiv.

Foştii patroni au clubului – Anastasescu George Alin, Mincu Costin şi Gancea Paul-Cătălin – au primit câte 11 ani si 8 luni de închisoare cu executare.

Radu Antonina şi Matei George-Petrică, pompierii de la ISU care trebuiau să verifice legalitatea funcţionării clubului pe partea de securitate la incendiu au primit câte 9 ani si 2 luni de închisoare.

Angajaţii de la Primăria Sectorului 4 au primit pedepse cuprinse între 3 şi 8 ani de închisoare.

Niţă Daniela, patroana firmei de artificii, a primit 12 ani si 8 luni de închisoare, iar cei doi pirotehnişti care au montat efectiv artificiile în club au fost condamnaţi la pedepse de câte 10 ani de închisoare.

În acelaşi dosar, pirotehniştii Viorel Zaharia şi Marian Moise au primit 9 ani şi 8 luni de închisoare şi, respectiv, 10 ani.

De asemenea, Cristian Niţă, director al firmei de artificii, a primit 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare.

Aurelia Iofciu, şefa Serviciului autorizări comerciale din Primărie, a primit 8 ani de închisoare, Larisa Luminiţa Ganea, consilier superior – 7 ani, Ramona Sandra Moţoc, referent superior – 3 ani de închisoare cu suspendare.

În cazul Ramonei Moţoc, instanţa a dispus prestarea a 90 de zile de muncă în folosul comunităţii.

Daune morale de peste 50 milioane de euro

De asemenea, persoanele condamnate au fost obligate să plătească, în solidar cu Primăria Sector 4 şi ISU Bucureşti-Ilfov, daune morale şi materiale de peste 50 de milioane de euro către victimele incendiului din octombrie 2015.

Totodată, inculpaţii, ISU şi Primăria Sectorului 4 trebuie să plătească mai multor spitale din Bucureşti şi din ţară peste 8 milioane lei, pentru cheltuieli de spitalizare cu persoanele decedate şi rănite.