Avertismentul oamenilor de afaceri pentru părinți: Pregătiți-vă copiii pentru revoluția AI. Cine nu ține pasul, va pierde trenul
Lumea evoluează dintotdeauna. La fiecare revoluție tehnologică, sunt două categorii de oameni: cei care învață și se adaptează, și cei care pierd trenul pentru că nu se pot pregăti pentru joburile viitorului. Cum va arăta piața muncii peste 10-30 ani într-o lume în care societatea se contentrează tot mai mult pe digitalizare, automatizare, energia verde și inteligența artificială?
Primul mare progres al omenirii a fost revoluția agriculturii. Oamenii, vânător-culegători care se hrăneau din ce obțineau din vânat, cules și pescuit, au învățat să-și producă singuri hrana din roadele pământului. Cultivând grâu, orez, viță-de-vie, mere sau porumb, oamenii au învățat să controleze natura și să nu mai depindă de sezoanele de vânătoare sau de ce găseau în pădure.
S-au așezat și și-au construit primele așezări rurale. Au învățat ulterior să domesticească câteva specii de animale, precum vite, capre, oi, găini, curcani și porci. A început a doua mare revoluție, revoluția urbană. Odată cu construirea primelor orașe, au apărut primele structuri de religie organizată și administrație fiscală, primele coduri de legi, primele forțe de securitate care mențineau ordinea, precum și primele armate. Era o lume în care vânătorii de mistreți și culegătorii de ciuperci erau inutili în fața unui fermier crescător de porci și cultivator de grâu din care putea să prepare pâine.
Revoluțiile industriale
Prima revoluție industrială a avut loc la 1760 – revoluția cărbunelui și aburului. Odată cu proiectarea primelor motoare cu aburi, s-au construit primele fabrici. Aristocrația nu mai avea nevoie de lucrătorii și sclavii de plantații care făceau muncă manuală. După prima revoluție industrială au rezultat războaiele lui Frederick cel Mare și Napoleon Bonaparte care au folosit tunuri și grenade la scară largă.
A doua revoluție industrială din 1870 a dus la producția în masă, electrificare, extracția la scară largă a petrolului și gazului, construirea de căi ferate și fabricarea primelor automobile și vapoare. A rămas cunoscută în istorie și ca „revoluția petrolului”. Aceasta a culminat și cu automatizarea războiului, ducând la apariția unor arme tot mai distructive, de la mitralieră la avioane și rachete. Primul Război Mondial și Al Doilea Război Mondial au fost primele războaie „petroliere”. În timpul Marii Depresiuni, mulți muncitori din fabrici care au rămas șomeri n-au putut să se angajeze în alte domenii din cauza automatizării.
A treia revoluție industrială de după 1945, care a debutat de la Războiul Rece, a dus la apariția telecomunicațiilor, a energiei nucleare, a internetului și computerelor la scară largă, dar și la apariția armelor de distrugere în masă, precum rachetele intercontinentale cu încărcătură nucleară. În această lume a telecomunicațiilor, s-a creat sectorul terțiar, categoria „gulerelor albe” (operatorii în cămăși) devenind mai relevantă decât cea a „gulerelor albastre” (muncitorii manuali în salopete).
Yuval Noah Harari, istoric israelian, scrie în cartea sa „21 de lecții pentru secolul 21” că un casier de supermarket și muncitor de fabrică care au rămas șomeri n-ar putea să se reprofileze în domenii big tech, precum operarea de drone sau inginerie genetică.
A patra revoluție industrială a început
Potrivit Panorama, a patra revoluție industrială promite răspândirea softurilor cu AI, a mașinilor eletrice și autonome, a turismului spațial, biotehnologiei, platformelor de streaming, precum și un nou salt pentru medicină. Mulți oameni vor rămâne șomeri. Ar putea rezulta un nou război în care principalele arme folosite vor fi dronele și pistoalele cu laser.
Dar pe de altă parte, multe dintre locurile de muncă care vor exista peste 10-20 ani, nici măcar nu au fost inventate. Multe persoane vor avea nevoie de recalificare, pentru a putea rămâne active pe piața muncii și pentru a munci în locul celor care se vor pensiona. Populațiile din țările dezvoltate sunt pe cale să devină „îmbătrânite” din cauza natalității scăzute și creșterii speranței de viață. Asta înseamnă că guvernele viitoare vor avea și mai mulți pensionari de întreținut.
Compania McKinsey a publicat un raport în care a identificat 18 industrii și domenii care se vor transforma, fiind grupate în „arene” care vor genera între 29 și 48 de trilioane de dolari venituri până în 2040.
Învățământul românesc nu este pregătit pentru revoluția AI
Potrivit studiilor McKinsey, mulți dintre tinerii generației Z n-au primit o educație adecvată pentru piața muncii de azi. Mulți sunt neangajabili, iar cei care au intrat în câmpul muncii sunt nemulțumiți de cariera lor actuală.
„Cadrele didactice de la noi nu se simt ca fiind conectate la comunitatea europeană și cu atât mai puțin la cea globală. Sigur, se întâmplă și foarte multe lucruri bune, școala românească de acum e cu totul alta față de cea de dinainte de aderare la UE, în 2007, diferența e fantastică, chiar dacă nu e la ce ne dorim încă. Unul dintre motive e faptul ca sistemul educațional de învățământ este subfinanțat. Cheltuielile guvernamentale medii pentru educație în UE au fost de 4,7% din PIB în 2022, dar în România acestea sunt doar de 3,2%”, remarcă Ovidiu Tisler.
Universitățile publice din România primesc aproape 63.000 de burse de studii plătite integral. Dar doar 2.000 sunt dedicate studenților din zonele rurale. Din 2023, România nu mai figurează cu nicio universitate în prestigiosul top 1000 Shanghai Ranking Consultancy. UBB Cluj-Napoca, singura universitate românească prezentă în acest top, și-a pierdut locul ocupat în acest clasament, între 2017 și 2022.
Cercetările Cedefop – European Centre for the Development of Vocational Training, care proiectează estimări până în 2035, constată că piața muncii în Europa e într-o continuă schimbare în ultimii ani, iar ritmul va continua accelerat și în următorii 10 ani. Unele joburi se mută peste graniță, altele se automatizează sau dispar sau apar noi locuri de muncă, ce presupun un nou set de abilități și competențe.
„În 1982, psihologia și științele educației au fost desființate, iar cercetătorii, profesorii au fost trimiși să lucreze ca muncitori necalificați. Acest lucru a dus la deconectarea mediului academic de la noi cu ce se întâmplă în afară”, amintește Mihai Iacob.
Revoluția AI: Care vor fi joburile viitorului
Cei care sunt părinți acum, în special din generația milenială și Z, trebuie să-și îndrume copiii din generațiile Alpha și Beta să se pregătească pentru noi domenii, unele chiar inexistente care ar putea implica utilizarea de softuri AI, mașini electrice și autonome sau roboți spațiali.
Iată domeniile viitorului:
-
- E-commerce – comerțul digital
- Serviciile Cloud
- Serviciile AI
- Mașinile electrice
- Digital Advertising – Publicitatea Online
- Semiconductori
- Mașini autonome ride-sharing
- Astronautica
- Securitatea cibernetică
- Baterii
- Construcții modulare
- Jocurile video
- Robotică
- Biotehnologie
- Inginerie genetică
- Drone și domeniul mobilității aeriene cu aparaturi de zbor fără pilot
- Medicamente pentru combaterea obezității
- Fuziune nucleară
Ovidiu Tisler estimează că progresul tehnologic în domeniul inteligenței artificiale generative va accelera și ar putea automatiza până la 30% dintre orele lucrate în cazul domeniilor de muncă repetitivă. Va crește cererea de competențe sociale și emoționale.
„Se estimează că schimbările tehnologice, accelerate în special de generative AI (inteligența artificială generativă), vor automatiza până la 30% din orele lucrate. În plus, tranziția energetică, forța de muncă îmbătrânită și creșterea comerțului electronic, precum și cheltuielile pentru infrastructură și tehnologie, ar putea, de asemenea, să schimbe cererea de locuri de muncă. Cererea de competențe sociale și emoționale ar putea crește cu 11% în Europa. La baza acestei creșteri, se află o cerere mai mare pentru roluri care necesită empatie interpersonală și abilități de conducere. Aceste abilități sunt cruciale în domeniul sănătății și în rolurile manageriale”, afirmă, pentru Panorama, Ovidiu Tisler, Managing Partner al McKinsey în România.
Vor fi mai puține cereri pentru angajații care posedă alfabetizare, procesarea datelor, calcule și comunicare, predispuse să fie automatizate de AI. Mai căutați vor fi candidații cu abilități de negociere colectivă.
„Responsabilitatea statului, a sistemului de învățământ, este să producă niște cetățeni, niște persoane capabile să ia niște decizii, să aibă evident niște abilități, dar nu trebuie să scoată niște produse finite pe piață, care după aceea să fie o mică rotiță care să intre într-un angrenaj și să își știe locul toată viața. Există studii care se uită cu circumspecție la ideea aceasta de joburi de viitor. Imaginea care ni se dă e: tu, de unul singur, trebuie să te duci să te califici, pentru că altfel vei fi dat afară, n-o să ai nicio șansă”, susține Mihai Iacob.
Sursa Foto: Shutterstock