Stephen Hawking a afirmat că găurile negre primordiale au apărut la scurt timp după Big Bang și ar putea fi materia întunecată, teorie care a apărut pentru prima dată în 1933. Un nou studiu arată că această teorie ar putea fi adevărată și sugerează că primele stele și galaxii ale universului s-ar fi format în jurul găurilor negre.
În 1974, Stephen Hawking și doctorandul său Bernard Carr au ajuns la concluzia că găurile negre primordiale, găuri negre ipotetice care au apărut la scurt timp după Big Bang, ar putea fi materia întunecată, ipoteză care a fost teoretizată pentru prima dată în 1933. 47 de ani mai târziu, această teorie ar putea fi demonstrată, scrie Daily Mail.
Astrofizicieni de la Yale, Universitatea din Miami și Agenția Spațială Europeană (ESA) au modificat o parte din teoria faimosului fizician și au o nouă ipoteză cu privire la modul în care s-ar fi putut forma universul timpuriu.
Noua teorie arată că primele stele și galaxii s-ar fi format în jurul găurilor negre, care au avut capacitatea de a deveni găuri negre supermasive, asimilând gaze și stele din vecinătatea lor sau prin fuziunea cu alte găuri negre.
„Dacă majoritatea găurilor negre primordiale s-ar fi „născut” la o dimensiune de aproximativ 1,4 ori mai mare decât masa Soarelui Pământului, ele ar putea reprezenta întreaga materie întunecată”, a spus profesorul de astronomie și fizică de la Universitatea Yale, Priyamvada Natarajan, teoreticianul lucrării.
„Găurile negre primordiale, dacă există, ar putea fi semințele din care se formează toate găurile negre supermasive, inclusiv cea din centrul Căii Lactee”, a continuat ea.
Mulți experți sugerează că aproximativ 85% din toată materia din univers este materie întunecată – dar acest lucru nu a fost niciodată văzut sau detectat.
Găurile negre, pe de altă parte, au fost observate și există chiar și o fotografie, care să le dovedească existența.
„Ceea ce mi se pare personal foarte interesant la această idee este modul în care unifică în mod elegant cele două probleme cu adevărat provocatoare la care lucrez – aceea de a investiga natura materiei întunecate și formarea și creșterea găurilor negre – și le rezolvă dintr-o singură lovitură”, a spus Natarajan.
Dezvăluirea misterului găurilor negre primordiale ar rezolva, de asemenea, un alt puzzle cosmic care i-a derutat pe oamenii de știință – cantitatea mare de radiații care a fost detectată din surse îndepărtate și care au fost împrăștiate în univers.
Natarajan și colegii ei au spus că găurile negre primordiale în creștere ar genera „exact” aceeași cantitate de radiații.
Existența găurilor negre primordiale ar putea fi confirmată de telescopul spațial James Webb, care urmează să fie lansat pe 22 decembrie, și de misiunea ESA, anunțată pentru anii 2030.
Misiunea telescopului James Webb va fi să găsească primele galaxii care s-au format în universul timpuriu și să vadă dacă sunt stele care formează sisteme planetare.
În paralel, misiunea ESA va putea capta semnalele undelor gravitaționale din fuziunile timpurii ale găurilor negre primordiale.
„Dacă primele stele și galaxii s-au format deja în așa-numitele „epoci întunecate”, Webb ar trebui să poată vedea dovezi ale existenței acestora”, spune astronomul Günther Hasinger de la Agenția Spațială Europeană.
James Webb ar trebui să facă descoperiri noi și neașteptate și să ajute omenirea să înțeleagă originile universului și locul nostru în el.
Unul dintre obiective este de a privi înapoi în timp cu peste 13,5 miliarde de ani pentru a vedea primele stele și galaxii care s-au format, la câteva sute de milioane de ani după Big Bang.