Milișăuți, supranumit „orașul-varză”, este de fapt o comună din Suceava, căreia i s-a dus faima în toată țara pentru gustul deosebit al verzei murate și producția-gigant a localnicilor, care au reușit să creeze un „brand” național: „varza de Milișăuți”.
Foto: Cristina Nichituș
Comuna, transformată în urmă cu cinci ani în oraș, număra 8,400 de locuitori la recensământul din 2002, și – în fiecare an, în septembrie – se trezește la viață.
Foto: Cristina Nichituș
Mai precis, omenetul se pregătește de „Festivalul Verzei”, sărbătorit cu mare fast imediat după Sfânta Maria Mică, pe 9 septembrie.
Foto: Cristina Nichituș
Asta pentru că Milișăuțiul se mândrește cu tradiția sa, dar si cu gustul fabulos al celor peste 500 de tone de murături pe care le produce anual, în special varza, pe măsură ce se apropie sărbătorile de iarnă.
Castraveți murați și feriți de îngheț într-un iaz
Castraveții murați, de asemenea, sunt în topul realizărilor milișăuțene. De altfel, pe aceștia îi găsești puși la fereală de îngheț într-un mod original. Din loc în loc, în iazuri special amenajate în curțile unor gospodari, butoaiele cu castraveți sunt plasate de tot satul, ca să treacă iarna, în apa nu prea adâncă.
Foto: Cristina Nichituș
Pe măsură ce se vinde din producția proprie, sătenii vin să mai ridice câte un butoi. Dar vânzarea merge din ce în ce mai prost, ne spune un cuplu tânăr și foarte muncitor, Toader și Cristina Sorea: „Pe vremuri iazurile erau pline, nu mai aveai loc de nici un butoi! Astăzi, parcă ar fi după un naufragiu al unei nave într-un ocean”.
Butoaie uriașe, numite „căzi”, ascund 20 de tone de varză
Cei doi au preluat tradiția de la părinții lor și vând nu doar castraveți, ci și varză, pe care o păstrează în butoaie uriașe înalte de 3-4 metri, în care încap 10 – 20 de tone de legume. Își trimit marfa în piețe, mai ales în Suceava și la Iași.
Foto: Cristina Nichituș
Pe vremuri mergeau până la București, de unde se întorceau încununați de victorie, ca cei mai buni vânzători din piață. Dar astăzi nu se mai pot apropia de piețele „organizate”. „Intermediari de culoare te iau în primire și-ți ridică marfa pe nimic. Nu mai merge. Căutăm alternative”, spune Sorea.
Foto: Cristina Nichituș
Varza murată vândută online
Un producător din satul vecin a și găsit una: vânzare prin internet cu varza în vid. Dar soluția prezintă riscuri: „A primit o comandă din Italia. Numai că banii nu i-au mai venit niciodată…”. Soții Sorea spun că nu vor renunța la tradiție: „Știm că lumea care se respectă tot la varza de Milișăuți va veni. Există un secret al zonei, care-i dă gustul special: saramura.”
Foto: Cristina Nichituș
Apa pe care o folosesc milișăuțenii provine dintr-o salină străveche: Mina Cacica, aflată la 25 de kilometri distanță și a cărei apă are proprietăți curative miraculoase. „E atât de sărată, încât trebuie să o îndoim cu apă dulce. Dar e cea mai bună saramură din lume”, dezvăluie secretul varzei murate Toader Sorea.
Foto: Cristina Nichituș
La Salină, de fiecare 4 decembrie, în capelele din mina Cacica se sărbătorește Sfânta Varvara, protectoarea minerilor. Aici este un lac salin, săpat manual de mineri la vreo 40 de metri adâncime, unde s-a plimbat însuși Carol I, într-o bărcuță, la 1902.
Foto: Cristina Nichituș
De aici se ridică la suprafață saramura-minune care face murăturile locului atât de bune și care aduce în preajma sărbătorilor de iarnă, în satul -„oraș”, zeci de turiști veniți să deguste din faimoasele produse tradiționale, chiar fără să știe secretul verzei de Milișăuți. (Text și foto: Cristina Nichituș)