Contactat de corespondentul MEDIAFAX pentru a explica tehnic în ce condiții un incendiu se poate propaga atât de rapid ca în cazul celui din clubul Colectiv, expertul pirotehnician Lucian Cebuc, cunoscut în Arad pentru organizarea jocurilor de artificii la evenimente publice, afirmă că prezența materialelor inflamabile ar fi una dintre cauzele principale.
Potrivit lui Cebuc, în spații închise se folosesc artificii speciale, numite „reci”, pentru că „incandescența lor este de durată foarte scurtă și, în mod normal, prin contactul cu mâna, ele nu produc senzația de arsură, dar pot găuri orice material ușor inflamabil”.
„În cazul de la București, cred că jerbele folosite au fost prea aproape de peretele pe care se afla materialul din burete și incandescentele. Fiind în raza minoră a jerbei pentru cele 15-20 de secunde cât a durat jerba, s-a produs aprinderea buretelui care nu era ignifugat, asta e sigur. Altfel, bineînțeles, nu s-ar fi aprins, deoarece materialul de ignifugare rezistă 30 de minute la foc”, a declarat expertul arădean.
Conform sursei citate, „e posibil ca buretele să fi avut urme de materiale inflamabile, de aceea viteza de propagare a fost așa de rapidă”.
Pirotehnicianul arădean a precizat că aceste opinii vin în contexul în care nu a avut acces la probe de la fața locului.
O echipă de chimiști de la Univeristatea Politehnică a analizat gazul rezultat prin arderea buretelui cu care erau căptușiți stâlpii și tavanul din Colectiv, depisând un gaz extrem de toxic – monoxid de carbon, acid cinahidric, acid clorhidirc, mono și dioxid de azot, precum și solvenți toxici, toluen și xilen, care sunt substanțe inflamabile.
Ecaterina Andronescu, specialist în chimie organică, a spus că în gazul inhalat de victimele din Clubul Colectiv erau și doi solvenți foarte toxici – toluen și xilen -, substanțe infamabile, cu care este posibil să fi fost spălat buretele cu care erau căptușiți stâlpii și tavanul din local.
„Despre cei doi solvenți putem spune că fie a fost spălat cu ei buretele, fie că este rezultatul în urma arderii. Este un amestec foarte toxic în sine, de aceea au murit foarte mulți . Au fost unele persoane care au ieșit afară din club, se simțeau bine, au intrat în club să ajute alți oamni, dar nu s-au mai întors. Pentru că s-au intoxicat cu monoxid de carbon, care, așa cum am spus, blochează hemoglobina și mori fără simptome, pe loc”, a afirmat Andronescu.
Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spunea că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era „prea scump”, el susținând că o astfel de lucrare se face în mod normal „pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.
El preciza că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu și la foc.
„Ulterior, au pus ei, nu știu de unde, pe stâlpi (n.r. – același material ca pe tavan). Am văzut niște piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Și cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, spunea el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.
Numărul persoanelor care au decedat în incendiul din clubul Colectiv a ajuns la 32, după ce marți dimineață o altă tânără, în vârstă de 28 de ani, a murit la Spitalul „Sfântul Pantelimon”. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din București, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.
Incendiul din clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum și a desfășurării unui foc de artificii în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, arăta Parchetul instanței supreme.