O lună de la Colectiv, tragedia care a schimbat România

În urmă cu o lună, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei, într-o seară de vineri, la concertul unei trupe rock. Goodbye to Gravity își lansa un nou album în prezența mai multor prieteni, jurnaliști, fotografi, altor muzicieni și a sute de fani. Show-ul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse și apoi tot tavanul localului, ambele se pare acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul a fost semnalat de la prima flăcăruie chiar de solistul trupei, care a cerut să se intervină cu un extinctor. Acesta, manevrat de un angajat al localului, s-a dovedit complet ineficient, focul întinzându-se și cuprinzând în 10 secunde, potrivit concluziilor anchetei, tot tavanul, în timp ce cei din local se îndreptau, inițial în ordine, spre ieșire.

Au urmat panica și haosul, când oamenii au început să cadă intoxicați, iar cei din urmă a trebuit să treacă de trupurile lor să ajungă la ieșire. Dintre cei care au ajuns, unii erau complet negri, cu hainele arse, cu carnea căzând de pe ei, potrivit mărturiilor echipajelor Ambulanței care au intervenit, alături de medici și asistente de la Maternitatea Bucur, aflată în apropiere. În puținele ambulanțe care au fost la început au fost preluați cât mai mulți răniți, în timp ce multora li s-au acordat îngrijiri, inclusiv li s-au făcut manevre de resuscitare, chiar pe caldarâm.

Autoritățile au anunțat atunci 26 de morți. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniți care au ajuns la spital, au fost internați 147, aproape 100 fiind în stare critică și gravă. La o lună după incendiu, numărul morților a ajuns la 60, în timp ce în spitale din București și din străinătate se mai află internați 67 de răniți din Colectiv.

FINANCIAR JetSpy: Avioanele private ale lui Elon Musk au efectuat 355 de zboruri în 2024. Care a fost cel mai lung zbor

23:59

SPORT David Popovici, provocare pentru înotătorul care a câştigat patru medalii de aur la JO Paris 2024

23:16

Cea mai lungă gardă în spitale, doliu național și ieșirea în stradă

Răniții din Colectiv au fost duși la peste 10 spitale din Capitală, unde medicii aflați de gardă au rămas alături de ei și în zilele următoare. Lor li s-au alăturat medici și asistente veniți în afara programului să dea o mână de ajutor. Mai multe persoane și firme au venit de asemenea în spitale să aducă apă și ceai pentru medici și rudele pacienților, dar și să pună la dispoziția spitalului echipamente și materiale care ar fi lipsit. Ministerul Sănătății a anunțat însă că nu este nevoie de nimic, pentru ca ulterior să precizeze că nu refuză nicio donație, dar acestea să fie centralizate și distribuite corespunzător prin Unifarm. Totodată, Ministerul Sănătății a făcut un apel pentru donare de sânge pentru victimele din Colectiv, la care au răspuns mii de persoane în toată țara.

De asemenea, au venit la București medici din Franța, Germania, Belgia, Olanda sau Israel, pentru a-i vedea pe răniți și a prelua dintre ei să îi îngrijească în străinătate. Un număr de 39 de răniți au fost preluați, însă 10 dintre ei au murit. Și la București au murit alți 23 dintre răniți în zilele și săptămânile ce au urmat.

Printre cei care și-au pierdut viața au fost Adrian Rugină, toboșarul trupei Bucium, Claudiu Petre, fotograf și blogger, care, după ce au ieșit din club, s-au întors pentru a-i scoate și pe alții, fiind decorați post-mortem de președintele Iohannis, jurnalista și fotografa Teodora Maftei, care supraviețuise unui număr de șapte operații, dintre care trei pe creier, dar și instrumentiștii trupei Goodbye to Gravity – Alex Pascu (bas), Bogdan Lavinius Enache (tobe), Vlad Țelea și Mihai Alexandru (chitariști).

Clubul Colectiv, din incinta fostei fabrici Pionierul, a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări și flori. Printre ei au fost președintele Klaus Iohannis, reprezentanții Casei Regale, președintele Poloniei, ambasadorul Franței și arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu.

Guvernul a declarat trei zile de doliu național, pe 31 octombrie, 1 și 2 noiembrie. Un marș al tăcerii, cu aproape 10.000 de articipanți, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piața Universității până la Colectiv.

După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieșit în stradă, în Capitală și mai multe orașe din țară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat un sistem corupt prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar și carențe în rândul serviciilor de intervenției, puse tot pe seama corupției.

Președintele Klaus Iohannis spunea, într-un mesaj către populație în 1 noiembrie, că toată lumea trebuie „să învețe lecția plătită cu atâtea vieți”, adăugând: „Nu mai avem voie să tolerăm incompetența autorităților, ineficiența unor instituții și nu mai putem lăsa corupția să se întinde până ucide”.

În seara de 3 noiembrie, ieșeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de Interne Gabriel Oprea, considerat responsabil și pentru moartea polițistului Bogdan Gigină aflat în coloana sa oficială, facilitate la care nu ar fi avut dreptul întrucât s-ar fi deplasat în interes personal, și a primarului sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizației pentru Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

În ziua următoare, Victor Ponta își depunea mandatul, întreg Guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone își dădea demisia.

Patronii clubului și pirotehnistul care a instalat artificiile, acuzați de ucidere din culpă

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv deschisă inițial de Parchetul Tribunalului București a fost preluată de Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, care face cercetări pentru ucidere și vătămare corporală din culpă.

Conform concluziilor provizorii ale primelor autopsii făcute asupra cadavrelor persoanelor care și-au pierdut viața, principala cauză a decesului ar fi intoxicația cu fum, monoxid de carbon și gaze toxice.

Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea și Costin Mincu, sunt arestați preventiv din 3 noiembrie și pe bunurile cărora a fost pus sechestru.

Potrivit PICCJ, „incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spațiul respectiv au încurajat și permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condițiile în care spațiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgență, precum și desfășurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condițiile amenajării interioare improprii unor astfel de activități, caracterizate prin existența unor materiale ușor inflamabile, montate cu încălcarea dispozițiilor legale și pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor și pentru izolare fonică pe stâlpii de susținere, pereți si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecința morții și vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

De asemenea, au fost puși sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela și Cristian Niță, și pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceștia au mai fost arestați, în 8 noiembrie, și plasați în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

Procurorii au arătat că artifiicile folosite la concertul Goodbye to Gravity din Clubul Colectiv, din 30 octombrie, erau destinate a fi folosite doar în spațiu deschis, conform instrucțiunilor de utilizare, care erau însă în limba bulgară.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia a instalalat artificiile împreună cu un coleg, Marian Moise, care le-a și acționat la concert, fiind rănit în incendiu. Potrivit procurorilor, aceștia „trebuiau și puteau să prevadă (acest aspect rezultă din studierea legislației în vigoare, precum și din studierea cursurilor de pregătire la care aceștia au participat) că efectele pirotehnice au fost amplasate în condiții improprii și riscante, fără luarea măsurilor de siguranță adecvate, aspect care intra în atribuțiile lor de pirotehniști”.

Ulterior producerii incendiului din clubul Colectiv, Daniela și Cristian Niță „au procedat la distrugerea și sustragerea de documente ce constituie probe, pentru a împiedica sau îngreuna cercetările în cauză, precum și cu scopul de a-l ajuta pe inculpatul Zaharia Viorel pentru a nu fi trași la răspundere penală”, susțin procurorii.

Pirotehnicianul Viorel Zaharia este acuzat de ucidere din culpă, iar soții Niță sunt cercetați pentru favorizarea făptuitorului și sustragerea sau distrugerea de probe sau de înscrisuri.

Dosar și la DNA, pentru abuz în serviciu; Piedone și angajați ai ISU București, puși sub acuzare

Procurorii anticorupție au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat și își desfășura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis acord și autorizație de funcționare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situații de Urgență privind respectarea normelor de prevenirea și stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. clubul a fost autorizat în baza unei declarații pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activitățile desfășurate în local și capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun.

Potrivit procurorilor DNA, declarația pe proprie-răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autoritățile competente să elibereze autorizația de funcționare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanții aveau obligația legală să aducă acte doveditoare.

Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone și pe Aurelia Iofciu și Luminița Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizației.

Potrivit anchetatorilor, Cristian Popescu Piedone a încălcat dispozițiile legale privind apărarea împotriva incendiilor atunci când a emis acordul de funcționare și autorizația de funcționare, în 14 ianuarie 2015, necesare desfășurării activității de către SC Colectiv Club SRL, iar cele două angajate l-au sprijinit în emiterea celor două documente.

Piedone și cele două angajate au fost arestați în 7 noiembrie, de Tribunalul București, și puși în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecției Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

Tot pentru abuz în serviciu au fost puși sub acuzare de DNA și ofițeii ISU București Antonina Radu și Petrică George Matei.

Procurorii militari din DNA arată că aceștia, deși au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej și nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidență de către ISU București, ca funcționând fără aviz sau autorizație de securitate la incendiu, așa cum erau obligați de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu.

Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajați ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obținerea avizului PSI.

Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situații de urgență de către firmele controlate, prin care se ajunge ca angajații instituțiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu știința șefilor.

Astfel, judecătorul de la Tribunalul Militar unde cei doi au fost duși cu propunere de arestare, nota că „este greu de imaginat cum un agent economic care sponsorizează masiv ISU – cum se poate vedea din dosarul de urmărire penală (…) va putea fi controlat cu obiectivitate de inspectori aparținând acestei instituții masiv sponsorizate și eventual sancționat drastic de aceștia”.

Totodată, judecătorul vorbea și despre o „practică încetățenită ca organele de control să devină prestatori de servicii pentru cei controlați, practică existentă la scară largă la diferite instituții de control”, care „nu poate să nu fie în atenția șefilor ierarhici ai celor doi inculpați la toate palierele, unii dintre aceștia susținând cu seninătate că nu au avut cunoștință de faptele celor doi, că nu au fost informați, (…) alții cerând note explicative”.

Pe 10 noiembrie, Tribunalul Militar a decis arestarea lui George Matei și plasarea în arest la domiciliu a Antoninei Radu, instanța motivând în cazul acesteia că are în îngrijire o fiică de opt ani și un frate de 42 de ani fără niciun venit, cu handicap psihiatric accentuat. Pe 14 noiembrie a fost însă arestată și Antonina Radu, prin decizia definitivă a Curții Militare de Apel.

ISU București a ajuns, la aproape o lună după incendiu, în mijlocul unui alt scandal.

La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU București nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activității care se desfășura în Colectiv sau pentru un punct de vedere.

Ulterior, în presă au apărut informații potrivit cărora instituția a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârșitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanți și i se cerea un punct de vedere.

În urma aparției informațiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgență la ISU București, dovedindu-se că instituția primise adresa și dăduse și un răspuns.

Șefii ISU București-Ilfov – inspectorul șef colonel Mihai Mirel Guță, prim-adjunctul Orlando Schiopu și adjunctul Giani Aldoiu -au fost suspendați din funcții. Ei au fost și audiați la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

Premierul Dacian Cioloș a cerut, miercuri, în ședința de Guvern, un plan de reformă și restructurare a ISU de la secretarul de stat Raed Arafat.

Localuri și instituții de cultură, închise după incendiul din Colectiv

ISU București și celelalte inspectorate din țară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri și în alte spații publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci si alte localuri din Capitală și din mai multe județe au fost închise până în 18 noiembrie.

Cu această ocazie s-a constat că instituții de cultură importante precum Castelul Peleș, Ateneul Român, Teatrul Național și Opera Națională din Cluj-Napoca funcționează fără autorizație de securitate la incendiu din partea ISU.

Nici clădirea Palatului Parlamentului nu are autorizație ISU pentru că nu a fost recepționată.

Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spații comerciale și săli de spectacole. Case de cultură și alte spații de spectacole din toată țara și-au întrerupt activitatea. Bazarul din Suceava, unde funcționau 1.800 de spații comerciale, a fost închis, generând un val de proteste din partea oamenilor care au rămas fără loc de muncă.

După controalele privind siguranța la incendiu, au urmat măsurile de siguranță la cutermur.

Pe 17 noiembrie, a fost promulgată de președinte legea care prevede interzicerea desfășurării de activități în spațiile comerciale precum magazine, săli de spectacole și structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora.

Drept urmare, numai în Capitală au fost notificați să-și înceteze activitatea în 24 de ore utilizatorii a nu mai puțin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, în caz contrar urmând a fi sancționați cu amenzi de la 50.000 la 70.000 de lei.

Aflat în această situație, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni.

În Centrul vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracție și unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar și magazine și alte spații se închid rând pe rând.

Planurile de reabilitare întârzie, doar 18 imobile cu bulină roșie fiind consolidate în 14 ani, potrivit unui răspuns la solicitarea MEDIAFAX a reprezentanților Primăriei Capitalei, care au adăugat că proprietarii refuză consolidarea.