Cum se apăra mica boierime din Oltenia și vestul Munteniei. Complexul muzeal Măldărești și Casa Cartianu, obiective de neratat pe RUTA CULELOR

Culele, locuințele boierești fortificate specifice Balcanilor, construite în secolele XVII – XVIII, sunt parte esențială a patrimoniul architectural din zona Olteniei și a vestului Munteniei, dar doar unele dinte ele pot fi vizitate de cei care vor să cunoască mai în profunzime poveștile din trecut. Ansamblul culelor din Măldărești, aflat la o aruncătură de băț de Horezu, este cel mai vizitat obiectiv muzeal din județul Vâlcea, iar cei care au văzut producțiile cinematografice istorice celebre recente pot să recunoască ușor unele încăperi și cadre exterioare.

Numele culelor este de origine turcă, „kule”, care înseamnă turn, iar aceste au fost răspândite în Albania, Serbia, Bulgaria și în spațul românesc în zona Olteniei și vestul Munteniei. Costrucțiile cu parter înalt și cu o scară interioară către etaj au fost ridicate de boieri olteni cu scop de apărare în fața invaziei otomane, dar au fost de multe ori atacate de haiduci. Multe cule au fost distruse, iar în prezent sunt documentate aproximativ 25, unele aproape distruse, câteva restaurate, cu fonduri europene, altele cu proprietari privați, dar și unele în litigiu. Statul a depus încă din 1991 actele pentru a înregistra șase cule în patrimoniul UNESCO și o decizie este încă în așteptare.

Cula Măldărescu, scoasă la lumină de I.G. Duca

Ion Gheorghe Duca este cel care a descoperit Cula Măldărescu și a cumpărat-o de la urmașii familiei, pe când era judecător la Ocolul Vâlcea, Plasa Horezu, la începutul secolului XX. El a renovat-o și a decis apoi să își construiască o casa de vacanță în aceste locuri de care s-a îndrăgostit și unde chiar odihnesc rămășițele sale pământești, așa cum a lăsat scris în testament.

Liberalul I. G. Duca a fost premier doar o jumătate de an înainte să fie asasinat de trei legionari, în 1933, la ieșirea din gara Sinaia. El a avut un singur băiat, din prima căsătorie, George Duca, diplomat, care nu a fost căsătorit și nu i-a lăsat urmași înainte de moartea sa, în Canada.

Casa de vacanță construită în 1912, în prezent Casa memorială I.G. Duca, era una dintre cele mai moderne din toată zona. În casa memorială I.G. Duca sunt încă foarte multe piese de mobilier originale, o mică parte din biblioteca personală și mai multe tablouri pictate de Olga Greceanu, de origine poloneze, căsătorită cu unul dintre urmașii familiei Greceanu, care au deținut cula de peste drum de Cula Duca.

Cea dea treia lui soție, Nadia, s-a mutat la Măldărești, unde a locuit până în ultimii ani, dar și-a donat dreptul asupra casei în 1962, iar George I Duca, în 1974, dar cu dreptul de a locui în această casă câte zile vor trăi. Spre deosebire de Casa memorială, cele două cule ale ansamblului au fost naționalizate.

În biroul lui de la Măldărești, Duca avea încă din acele vremuri linie telefonică directă cu Bucureștiul, dar și un generator pe apă, fiind primele construcții iluminate electric în zonă, chiar înainte de sediul primăriei, în anul 1928, de la fabrica ce producea energie electrică, amplasată pe părâul Luncavăț, după cum povestește Ileana Mavrea, custode la Complexul Muzeal Măldărești.

Potrivit acesteia, ansamblul muzeal are cei mai mulți vizitatori din județ, în jur de 13.000 – 15.000 anual.

În spatele clădirii sunt spații de cazare pentru tabere de creație organizate sub umbrela Muzeului Județean Vâlcea, aici au loc frecvent activități pentru copii, de țesut și olărie, iar recent a fost organizată aici a treia ediție a Festivalului medieval „Fii cool la cule”, menit să atragă cât mai mulți turiști.

Cula Duca, construită la 1812-1827, are încă la etaj vizibil pe tavan blazonul familiei, leul cu cap de câine.

În culă sunt covoare oltenești, lăzi de zestre, icoane pe lemn și faimoasele sobe cu olane, specifice zonei, un fel de calorifer. Pe acestea au fost montate cruci care reprezintă Ordinul Cavalerilor de Malta, de către I.G. Duca, care s-a înscris în masonerie pe când era student la Paris. Tot el a ridicat și băi în această culă, câte una la fiecare nivel.

Una dintre încăperi a fost amenajată pentru Regina Maria, care a venit de mai multe aici, la familia Duca, împreună cu Olga Greceanu, care i-a fost doamnă de onoare.

Olga Greceanu (1890 – 1978) a fost pictoriță apreciată în Europa și în America. Nu a fost doar doamna de companie a Reginei Maria, ci a avut acceptul bisericii de a predica în amvon în orice biserică din țară.

Doar puține piese originale au mai rămas aici, pentru că în perioada comunistă aici au fost birourile IAS-ului și dormitoarele tractoriștilor. Cum picturile cu teme religioase nu erau bine văzute, în una dintre camere, pereții au fost vopsiți cu alb, cu excepția unei picturi, care a fost acoperită cu o tapiserie bătută în cuie, ale căror urme se văd încă în perete.

Dar tot destul de devreme, în 1967, au deschis ca muzeu Cula Duca.

Cula Greceanu, platou pentru „Aferim”

Prin urmașii familiei, ce pornește de la 1598 la 1740, această culă trece de la Măldărești la Greceni prin căsătoria Mariei Măldărescu cu un boier venit din Craiova, Costache Greceanu. Primește dar de nuntă cula și o parte din terenuri și de aceea cula se numește Greceanu.

Aceasta a fost construită pornind de la turnul de apărare, ridicat de Nan Paharnicul la 1516. Mai târziu, nepotul său Tudor Maldăr adaugă, la 1630, restul construcției, folosind-o drept locuință.

Poveștile spun că Tudor Maldăr, care era căpitan în oastea lui Mihai Viteazul, a fost luat prizonier de tătari în Moldova. Fata hanului tătar se îndrăgostește de el și decid să fugă. Se adăpostesc la Măldărești și ajung să aibă șapte copii, care apar în frescele de pe pereții culei.

În caz de atac, familia își lua provizii și se urca la ultimul nivel, pe o scară din frânghie, pe care o ridicau apoi. Aveau un sistem de alimentare cu apă prin zid care avea legătură cu fântâna din pivniță și de acolo se spune că ar fi existat și ieșiri secrete, povestește custodele de la Măldărești.

În turn nu sunt ste decât o vatră și un horn, un fel de șemineu, și niște scânduri pe care mâncau și pe care dormeau. La ferestre, care erau mici, se puneau obloanele și se trăgeau zăvoare foarte solide. Pentru că la 1500 nici nu apăruse sticla la noi în țară, soluția lor era să folosească bășica de la animale, pe care o puneau în var cu tanin până devenea transparentă, se întindea și înlocuia foarte bine sticla.

La Măldărești s-a filmat și ultima parte din producție ”Aferim”, iar unele costume au fost donate și sunt expuse în sălile culei.

Cula Greceanu a fost cumpărată recent de Consiliu Județean Vâlcea și va intra în lucrări de restaurare.

Complexul muzeal de la Măldărești poate fi vizitat de marți până duminică, inclusiv, vara de la 10:00 la 18:00 și iarna de la 09:00 la 17:00. Un bilet de intrare individual standard este 10 lei, iar pentru pensionari și grupuri de 10 persoane este 7 lei.

Casa Cartianu, cea mai importantă culă din Gorj

Și Muzeul „Casa Cartianu” a fost construit inițial drept culă, fiind cea mai mare locuință fortificată din Gorj, aflată în Cartiu, la 12 kilometri de Târgu Jiu. Aceasta a fost construită în 1760, de Hristea Cartianu, un boier foarte bogat, care avea pe atunci 400 de hectare de teren, pentru a se apără în fața invaziilor otomane. Cula a suferit modificări în 1821, când i-au fost adăugate pridvoare de lemn în stil albanez, ceea ce o face unică.

Tudor Vladimirescu își ținea întâlnirile secrete aici. Unul dintre urmașii lui Hristea Cartianu era prieten cu Tătărăscu, Delavrancea. Regele Carol al II-lea a fost și el în vizită. Maria Lătărețu era invitată specială la evenimente.

Casa a fost restaurată între 1999 și 2005, iar acum este muzeu de etnografie, unde gazda este chiar din familia Cartianu, Maria Cartianu, nora lui Tudor Cartianu, ultimul proprietar al casei. Acesta a reușit,  în anii 1970, a să o vândă statului, înainte să fie naționalizată. Familia a locuit aici până în 1974. Ei au reușit să ia pe casă 90.000 de lei, care la vremea respectivă echivala cu o Dacia și jumătate.

Se zice că la origine ar fi fost un negustor grec, Hartianus, care făcea negoț cu Ardealul și când a ajuns în zonă i-a plăcut atât de mult încât a decis să se stabilească aici. „Pentru că era cunoscător de carte, locuitorii au schimbat numele din Hartianus în Cartianu”, spune urmașa Cartienilor.

În muzeu sunt expuse o colecție de piese vestimentare foarte vechi, îndeosebi cămăși cu altiță realizate în cromatică specifică Gorjului, costume populare autentice gorjenești, inclusiv ale soacrei Mariei Cartianu, obiecte tradiționale, tablouri, poze și covoare lucrate în zonă. Un obiect foarte valoros din muzeu este un album care prezintă altițe autentice din diferite zone ale Gorjului, realizat de Elisabeta Buzerea, cadru didactic din Târgu Jiu.

La etaj, Maria Cartianu a adus și un război de țesut, unde îndeamnă turiștii să își încerce abilitățile.

Programul de vizitare este zilnic, în afaraă de luni, de la 9.00 la 17.00. Un bilet pentru adulți costă 10 lei, iar pentru elevi și studenţi, 5 lei.

Cele 12 rute din „România Atractivă”

Monumentele de patrimoniu de la Măldărești și Cartiu sunt doar trei dintre cele 11 obiective incluse pe Ruta Culelor în cadrul primului program național de turism cultural, „România Atractivă”, lansat la jumătatea lunii mai, prin care se urmărește creșterea vizibilității obiectivelor culturale, a istoriei și tradițiilor locale, dar și educarea micilor vizitatori.

Programul, coordonat de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), beneficiază de cea mai complexă platformă multimedia de promovare, care include un site și o aplicație ce poate fi descărcată gratuit.

Utilizatorii au acces la o mulțime de informații și pot să își facă propriu traseu cu ajutorul platformei multimedia România Atractivă, prin website-ul www.romania-atractiva.ro și prin aplicația mobilă de travel România Atractivă, disponibilă gratuit atât pentru smartphone-urile cu sistem de operare iOS, cât și Android.

Programul include în total 276 de obiective principale și 465 secundare, grupate pe 12 rute, din 35 de județe, care până la finalul anului vor fi semnalizate profesionist, atât prin indicatoare rutiere, cât și prin panouri cu informații consistente despre valoarea patrimoniului istoric și cultural al României.

Cele 12 rute sunt:

• Ruta castelelor (județele Alba, Arad, Bistrița-Năsăud, Brașov, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Harghita, Hunedoara, Iași, Mureș, Sălaj, Sibiu, Timiș);
• Ruta curiilor din Transilvania (județele Bihor, Cluj, Covasna, Harghita, Sălaj, Satu Mare);
• Ruta culelor (județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea);
• Traseul gastronomiei tradiționale românești (județele Alba, Argeș, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Buzău, Cluj, Constanța, Covasna, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Neamț, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea);
• Ruta bisericilor fortificate (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Brașov, Harghita, Sibiu);
• Ruta bisericilor de lemn (județele Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Cluj, Gorj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mehedinți, Neamț, Suceava, Timiș, Vâlcea, Vrancea);
• Ruta mănăstirilor din zona Moldovei (județele Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui);
• Ruta Sfântul Ladislau pe teritoriul României (județele Alba, Bihor, Covasna, Harghita, Maramureș, Mureș, Satu Mare, Sibiu);
• Ruta castrelor romane (județele Alba, Bistrița-Năsăud, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Dolj, Harghita, Hunedoara, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Vâlcea)
• Ruta cetăților (județele Alba, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brașov, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Harghita, Mehedinți, Mureș, Hunedoara, Sălaj);
• Refacerea peisajului cultural din Delta Dunării în vederea creșterii atractivității zonei – 8 obiective promovate (județul Tulcea);
• Ruta satelor cu arhitectură tradițională (județele Alba, Argeș, Brașov, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureș, Mureș, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vrancea).