Călător pe Via Profi – Experiența autenticului din Nordului Moldovei

Publicat: 17 06. 2024, 13:45
Actualizat: 17 06. 2024, 13:53

Autentic, tradițional, cu gustul de odinioară, pe care l-am cunoscut în copilărie, la bunici. Sunt doar trei dintre trăsăturile comune ale bunătăților care ies din mâinile producătorii locali din nordul Moldovei, din județele Iași, Botoșani și Suceava, a căror activitate a putut fi urmărită pe viu de jurnaliști și bloggeri.

Din fericire, de un an, nu doar de la târgurile de profil pot fi cumpărate aceste produse, ci și accesând plaforma www.via-profi.ro. Așa se poate ajunge direct la producător, fie producătorul trimite prin curier produsele.

Incursiunea în rândul producătorilor locali din inima Moldovei a început la Iași, la Cecilia Țugulia, iar ghid a fost Sebastian Brumă, de la Academia Română, Filiala Iași.

De la moară, la Magazinul Morăriței

Povestea a început la Probota, în anul 1990, când un electrician a luat calea antreprenoriatului. Așa că a ridicat prima moară cu valțuri, de grâu și de porumb.

Apoi a trecut la uleiul de floarea soarelui, presat la rece. Doar că visul era altul – o brutărie. Iar fiica brutarului a pus în valoare și moara, și brutăria și presa de ulei și așa a luat naștere Magazinul Morăriței, unde găsești aproape tot ce șine de panificație – de la pâine artizanală cu maia sau drojdie, coaptă pe vatră, plăcinte, sărățele, biscuți de casă, cozonac și pască. Toate sunt făcute cu ingrediente naturale, fără aditivi sau potențatori de gust.

Odată înrolată în Via Profi, nu doar localnicii și locuitorii din județele Iași și Suceava se pot bucura de aceste produse tradiționale atestate.

Mezeluri, ca la mama acasă

Și cum o pâine de calitate merge de minune cu produse de carmangerie, Marius Dorobanțu ne oferă șansa de a le degusta, așa cum sunt ele pregătite pentru copiii lui – de calitate, fără adaosuri, cu gustul de altădată.

“Carnea de porc o cumpăr de la producătorii din sat, iar condimentele sunt tot locale. De exemplu, usturoiul îl iau din grădina soacrei”, povestește Marius Dorobanțu.

Feteasca Neagră de Jitar, iubire la prima degustare

Iar după atâta muncă, la moară și carmangerie, o plimbare pe dealurile din Botoșani, este binevenită, pentru că Sebastian Jitariu este dornic să pună în sticlele românilor un vin care să însumeze aroma pământului Moldovei cu experiența deprinsă în Sudtirolul Italian, unde a plecat în cîutarea unui trai mai bun imediat după nuntă.

“În 2017, am decis să ne întoarcem în țară pentru a planta o vie nouă după modelul viilor sudtiroleze si pentru a reproduce și pe meleagurile natale o părticică din dragostea și respectul agricultorilor italieni pentru consumatori și natură. Cultivăm gustul bun și credem cu tărie în agricultura ecologică și durabilă. Crama Jitar este o cramă de familie, singura de acest tip din județul Botoșani. Producem cu dragoste pentru sănătatea omului și a pământului vinuri artizanale în agricultura ecologicăț”, spune Sebastian, mândrindu-se cu toate produsele sale, de la Fetească neagră, la Fetească Albă, Sauvignon și Pinot Gris.

Dar parcă nimic nu-l face să se bucure mai mult ca Feteasca sa neagră (ecologică, la fel ca toate celelalte vinuri ale sale), cu care se mândrește atât în forma sa clasică dar și baric.

Borcanul de dulceață, o alchimie delicioasă

Când vine vorba de dulcețuri, Lorena Țăruș aduce , în fiecare borcan, un răsfăț și o explozie a aromelor. Fructele din propria gospodărie (și nu numai) îi sunt materie primă, iar adevărata alchimie este realizată în ceaunul încins cu foc de lemne, acolo unde ajung, simple, ori în combinații numai de Lorena știute smochinele, perele, agrișele ori zmeura albă.

Iar borcanele sale ajung nu doar la familiile cu copii, ci și la persoanele în vârstă și la corporatiștii din Iași, București sau Cluj. Ba chiar și străinii fac comenzi, după ce află de minunile conservate.

Zmeura și mure pe saturate

Poate că pentru mulți, zmeura și murele sunt simple fructe pe care să le guste rareori pentru a-și satisface pofta.

Însă, odată intrați în curtea Irinei Rusu, pe un deal însorit, din buza pădurii, și odată ce prospețimea zmeurei înnebunește papilele gustative, nici că te mai dai dus. Dacă zmeura este protejată cu o soluție de piatră vânătă, murele nu sunt stropite deloc.

“Noi nu facem deocamdată procesare, vindem doar clienților și cofetăriilor. Însă, fiind multe mure, cred că vom ajunge și la procesare. Tot ce am făcut, a fost din banii noștri. Încerc să mă perfecționeze și avem nevoie de cursuri de igienă pentru procesare”, spune Irina, care se bucură că Profi i-a oferit șansa de a duce fructele proaspete în magazin.

La Cacica, bucatele alese și lavanda merg mână-n mână

La Cacica, în inima Bucovinei, surorile Andreea Gavriliuc și Mihaela Robu ne prezintă o adevărată poveste de succes. Amândouă au plecat la muncă în străinătate, în Austria, respectiv Italia, iar pandemia le-a arătat calea de a se întoarce acasă.

Au creat Căsuța din livezi, un punct gastronomic unde oferă oaspeților o experiență culinară locală. Ușor-ușor, afacerea lor s-a dezvoltat și au creat dintr-o fâneață o grădină de lavandă îmbietoare ca miros și… imagine.

“Am săpat pământul chiar și de 7 ori într-un an, fără să pun pic de ierbicid. 5.000 de fire de lavandă am plantat: totul este ecologic și totul este făcut manual. Ne este greu pentru că nu găsim oameni cu care să lucrăm, deși am oferit chiar și masa și 250 de lei zilierilor”, este realitatea cu care se confruntă cele două surori.

Dincolo de afacerea în sine cu lavandă – ulei, flori, săpun, ornamente –, în Livada cu lavandă vin foarte mulți copii, pentru ateliere în natură.

De pe tir, specialist în lactate. Secretul: soacra!

Tcaciuc Marin a abandonat tirul și de șase ani nu mai împarte cabina cu soția sa, ci s-au retras amândoi la Moldovița, unde au pus pe picioare Stâna lui Roman.

Situată în pitorescul decor al munților, animalele lor beneficiază de un mediu natural nealterat, unde aerul curat și pășunile bogate contribuie la producerea unui lapte excepțional. Are și un as în mânecă: soacra, fără de care – spune el – nimic nu ar fi ieșit atât de bine.

“Laptele de munte, de o calitate superioară, care conferă produselor noastre un gust inconfundabil și beneficii nutriționale de neegalat”, spune Marin mândru de realizarea sa.

A apelat la fonduri europene pentru a se dezvolta, iar acum s-a axat doar pe procesare. Cumpără laptele de la producărori locali, însă niciun mililitru nu intră în producție până nu este testat. Produsele sale au același preț de la lansare. “Noi avem produse 100% din lapte, nu cu un procent de lapte”, este mândru Marin.

Pandemia le-a schimbat viața. În bine!

Domnica Covalschi poate spune că pandemia i-a schimbat viața. La început, prepara toate bunătățile pentru copii ei. A urmat apoi perioada pandemiei, iar această activitate s-a transformat – încetul cu încetul – într-o necesitate financiară.

Dezvoltând grădina, și-a dat seama că are nevoie de mai multe cunoștințe în domeniu, astfel încât s-a înscris la facultate pe profilul de horticultură, iar pasiunea a determinat-o să renunțe la locul de muncă și să se dedice producței de legume și producției de conserve.

După momentul în care a intrat pe Via Profi, la scurt timp cei de la Direcția Agricolă Suceava i-au descoperit și i-au ajutat pentru a putea să își finalizeze actele, iar acest lucru i-a ajutat foarte mult pentru a se dezvolta.

Gustul dulce al afacerii cu miere

Nu puteam încheia periplul moldav fără miere și produse apicole. Din pasiunea soțului, familia Olar are acum o afacere… după ce au renunțat la meseria de asistenți medicali. Fac pastorală, adică plimbă stupii de albine prin împrejurimile satului unde locuiesc Soloneț sau parcurg drumuri până în județul Botoșani pentru a oferi albinelor cele mai dulci flori de salcâm.

De curând au fost cu stupii până în Tulcea în faimoasa Vale cu tei, renumită în zonă pentru mierea care se produce din cauza florilor.

“Stropitul culturilor și mierea adusă din Ucraina sunt probleme cu are ne confruntăm. Dacă atunci când era pasiune nu conta, acum, când este business, totul e calculate”, afirmă domnul Olar.

În 2 ani, Profi își propune să aducă producători din toată țara pe Via Profi

În prezent, pe Via Profi sunt nouă categorii de produse, din acest an adăugîndu-se și secțiunea meșteșuguri locale.

“Suntem încă la începutul acestei călătorii, în care avem doar produse din alamă și cupru”, a declarat pentru GÂNDUL Gabriela Sîrbu, director de sustenabilitate Profi.

În prezent sunt 115 producători în zona Moldovei înrolați pe Via Profi, însă numărul acestora va crește deoarece în prezent zona Vaslui este în cercetare.

La un an de la lansare, anul trecut în iunie am lansat Via Profi, o platformă prin care am dorit să conectăm consumatorii cu producătorii locali, avem în prezent mapare 24 de județe, la sfârșitul anului trecut, iar anul acesta ne-am propus să mai mapăm încă 11 județe, până la sfârșitul lunii iulie vom avea în jur de 400 de producători.

Conform Gabrielei Sîrbu, în următorii doi ani va fi mapată toată țara și vor fi adăugate și alte categorii.

“Ca să ajungă pe Via Profi, micii producători trebuie doar să-și dorească acest lucru, nu-i costă nimic, nu au vreo obligație față de Profi sau altcineva. Este o platformă creată pentru a-i ajuta, de a fi vizibli, de a-i aduce în era digitală, de a-i conecta cu consumatorii dornici de produse locale sănătoase. Noi ne ocupăm de tot, îi vizităm pe teren, le fotografiem produsele, le prezentăm produsele și poveștile lor, apoi îi promovăm pe canalele de social media”, a completat directorul de sustenabilitate Profi.

În prezent, pe Via Profi sunt peste 346 de producători listați, din 23 județe ale țării și 9 categorii de produse: carmangerie, conservate, lactate, legume și fructe, ouă, panificație, pește, produse apicole și băuturi alcoolice. Iar proiectul Via Profi crește constant cu noi artizani adăugați, toți ușor de găsit pe www.via-profi.ro.