Alexandru Rogobete: „26 miliarde de lei, programul global de DEZVOLTARE a sistemului de sănătate prin investiții, digitalizare, tranziție verde”
This browser does not support the video element.
26 de miliarde de lei este valoarea totală a fondurilor cumulate care vor ajunge în sistemul de sănătate din România, atât fonduri europene, cât și programe naționale și bugetul de stat.
Anunțul a fost făcut de secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete, în cadrul celei de-a doua conferințe Europa Connect – Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României – promovată de platforma de știri GÂNDUL.
“Nu mai putem vorbi doar de PNRR în momentul de față, trebuie privit integrat și vorbim de un program global, de fapt, de dezvoltarea sistemului de sănătate prin investiții, prin digitalizare, tranziție verde. Vorbim de aproximativ 26 de miliarde de lei cumulat din toate aceste surse de finanțare PNRR, Programul Operațional de Sănătate, Banca Mondială, Programul Național de Investiții în Infrastructură finanțat de BEI, respectiv bugetul de stat 2022-2027 cumulat aproximativ 26 de miliarde acum”, a anunțat Alexandru Rogobete, responsabilul pentru implementarea PNRR pe Sănătate.
Dacă este vorba de infrastructură nouă cu bani din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), fondurile sunt destinate construcției sau reabilitării de spitale.
“Dacă ar fi să ne focusăm pe PNRR și doar pe partea de investiții, fără reforme, fără alte multe lucruri care au fost realizate până acum, în momentul de față – astăzi, acum când vorbim – există 14 șantiere în paralel în derulare pentru construcția fie de unități sanitare noi, fie reabilitarea sau construcția a unor corpuri noi de spital în cadrul celor existente. Adăugăm cele trei centre de arși grav de la Timișoara, cel mai avansat, Târgu Mureș și «Grigore Alexandrescu», primul centru de arși grav pentru copiii din România, la care se adaugă și cele trei spitale regionale care sunt în construcție și ele. Stadiul lor de implementare este asemănător. Au recuperat, mă rog, inițial au fost discrepanțe, Iașiul era cel mai avansat, acum s-au echilibrat și se derulează oarecum în paralel”, a adăugat secretarul de stat în Ministerul Sănătății.
La aceste construcții mari, infrastructură mare, dacă putem să spunem așa, se adaugă 119 beneficiari, 190 de spitale care derulează proiecte de dotare și de reabilitare pe un program numit generic Reducerea Infecțiilor Nosocomiale sau Dezvoltarea Secțiilor de ATI-NEONAT, unde se înființează 124 de paturi de terapie intensivă noi, care vor fi complet dotate, dar și reabilitarea celor existente. Sigur, medicina primară, prin cele 2.600 de cabinete de medicină de familie care sunt reabilitate și urmează a fi acum dotate, cele 200 de centre comunitare integrate care se află în construcție, 15 din ele au fost finalizate, urmează să facem ultimele plăți și ele vor fi date în funcțiune. Deci, proiecte care funcționează.
Alexandru Rogobete
13 miliarde de lei din Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate
Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate a devenit operational în urmă cu aproximativ trei săptămâni.
“Fratele mai mare al PNRR-ului, Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate. Ministerul Sănătății emite avize de oportunitate în vederea finanțării acestor obiective. Aici avem un buget de 13 miliarde de lei și programul se desfășoară în parteneriat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene”, a precizat Rogobete.
Ca un calendar estimativ, fiind un program nou, el este mai de interes decât PNRR, unde Ministerul Sănătății a contractat în proporție de 95%, a mai spus secretarul de stat, precizând că, practic, nu mai este niciun proiect de lansat și nu mai există niciun contract de semnat.
”Toate creditele de angajament în valoare de 12 miliarde au fost contractate și transmise filele către unitățile sanitare încă de anul trecut. În momentul de față doar monitorizăm, implementăm și facem plăți, pe măsura evoluției proiectelor”, a detaliat Alexandru Rogobete.
Noul program, Programul Național de Investiții în Infrastructura de Sănătate, practic copiază oarecum PNRR-ul, în sensul că activitățile eligibile în acest program se referă la construcția de unități sanitare noi și aici se poate discuta despre corpuri noi de clădire în cadrul spitalelor existente sau chiar înființarea de unități sanitare noi, presupune reabilitarea și dotarea celor existente, digitalizare a tranziția verde.
”Nu este posibilă doar activitatea de dotare sau doar activitatea de digitalizare, trebuie cuplată, obligatoriu, fie cu reabilitare, fie cu construcție nouă sau extindere”, a mai spus Rogobete.
Centru de Protonoterapie la Fundeni, cu bani din Programul Operațional Sănătate
Pe platforma de la Fundeni se va ridica un nou corp de clădire care va găzdui Centrul de Protonoterapie, o premieră în Europa.
“Discutăm despre alte trei proiecte importante din Programul Operațional Sănătate, și anume construcția unui nou corp de clădire în cadrul Platformei Fundeni. Hotărârea de Guvern pentru indicatorii tehnico-economici a fost aprobată acum aproximativ două luni de zile. Finanțarea este asigurată.
În momentul de față, se licitează proiectarea și execuția, respectiv construcția primului Centru de Protonoterapie din regiune și când spun regiune, mă refer la cea europeană, care va fi construit tot în Platforma Fundeni, lângă Institutul de Oncologie din București. În momentul de față se lucrează la studiul de fezabilitate și estimăm noi undeva la începutul lui noiembrie să pornim licitația pentru construcție și dotare”, a arătat secretarul de stat Alexandru Rogobete.
Digitalizarea, un domeniu dinamic
Pentru că sistemele digitale au evoluat de la scrierea PNRR până în prezent, acest domeniu a fost adaptat cu rapiditate, mult componente nefiind incluse în anii 2019-2020.
“Aici vorbim de un proiect de 400 de milioane de euro global, care include digitalizarea și extinderea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, digitalizarea Ministerului Sănătății și a subordonatelor – și aici mă refer inclusiv la ANMDR, Institutul Național de Dermatologie ș.a.m.d. -, un sistem național unic de telemedicină și 207 spitale beneficiare, de 190 de milioane de euro global, pentru digitalizarea fluxului administrativ, clinic și interoperabilitatea cu alte sisteme digitale”, a precizat oficialul din Ministerul Sănătătii.
Toate aceste investiții au venit și cu o serie de alte măsuri: Programul Național Acțiuni Prioritare, care finanțează direct secțiile de Terapie Intensivă, cele pentru stroke, pentru AVC, infarct miocardic acut endovascular, trauma gravă și altele.
”Aici, bugetele au crescut semnificativ. Dau un singur exemplu concret: în 2021, în decembrie, bugetul pentru AP ATI a fost închis cu 89 de milioane de lei, iar anul acesta a ajuns la 320 de milioane de lei. Acest trend crescător, de dublare, triplare, mă rog, se aplică pentru toate acțiunile prioritare. Cel mai mare, cu eficient de multiplicare, dacă pot să-i spun așa, buget a fost pentru AVC, unde a ajuns acum la 120 de milioane, plecând de la 20, în doar doi ani de zile.
Recuperare post-AVC asistată de roboți și inteligență artificială
Secretarul de stat din Ministerul Sănătății a adăugat că au apărut acțiuni prioritare noi.
“Programul AP Recuperare Post-AVC, APR HAP se cheamă, care va veni alături cu un program național de dezvoltare a unor centre în cadrul unităților sanitare de recuperare post-AVC, cu dotare cu echipamente performante în acest sens, acei roboți pentru recuperarea post-AVC utilizând inteligența artificială și alte mecanisme de acest gen. Programul Acțiuni Prioritare ATI, majoritatea dintre dumneavoastră cunoașteți că AP ATI finanța, de fapt, doar Terapia Intensivă, nu și anestezia.
Practic, activitatea de anestezie din blocul operator nu este acoperită de acest program derulat de Ministerul Sănătății, dar, interesant, nu era acoperită nici de CNAS, pentru că nu există un program național pentru anestezie în blocul operator sau de terapie intensivă, ci erau acoperite din veniturile spitalului, motiv pentru care se află în transparență publică. În momentul de față, pe site-ul ministerului, AP ATI va fi divizat în două programe: programul AP Anestezie, care va finanța direct blocul operator și activitatea din blocul operator, respectiv AP Terapie Intensivă, care va finanța activitatea de terapie intensivă ca până acum.
Și această modificare vine la un loc cu un nou program de creștere a capacității de răspuns a secțiilor ATI, prin care vor fi cumpărate echipamente specifice ATI-ului, pentru creșterea cu minimum 1.500 de paturi a secțiilor ATI de la nivel național”, a precizat Alexandru Rogobete
Proiecte-pilot pentru tranziția verde a unităților sanitare
Două spitale sunt incluse în acest proiect-pilot, Spitalul Județean de Urgență din Timișoara și Spitalul de Urgență Bagdasar-Arseni din București.
“Se lucrează acum la studiul de fezabilitate și se va încerca un proiect PPP, de data aceasta în care practic se va asigura instalarea echipamentelor destinate tranziției verzi, și mă refer la pompe de căldură, panouri solare sau alte surse de încălzire, răcire și de economia energiei electrice. Pentru că un principiu important în tranziția verde și în acel MZ plus, conceptul MZ plus se referă nu neapărat la producerea de energie electrică, ci la conservarea ei și la economie din acest punct de vedere, prin sisteme digitale bineînțeles, și sperăm să fie chiar primul PPP din sănătate, pentru că până acum avem doar un singur model care a funcționat ACI, ca cel al centrelor de dializă”, a conchis secretarul de stat din Ministerul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Partenerii celei de-a doua conferințe Europa Connect – Health EU Summit – Politici europene în domeniul sănătății și impactul lor asupra României – promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Sanador, Regina Maria, Medicover, B. Braun, Astra Zeneca, Roche, MSD.
CITEȘTE ȘI:
Claudiu Mihalcea și borcanele lui delicioase. Teama de înțepături de albine, tratată cu PASIUNE