Cum „joacă” România în războiul din Ucraina? (DOCUMENTAR)

Războiul dintre ruși și ucraineni afectează fundamental atât securitatea europeană cât și cea globală. România și statele membre ale Uniunii Europene au sărit deja în ajutorul refugiaților din Ucraina, dar și a armatei din țara aflată în pericol. Lumea s-a împărțit în două, între cei care cred că președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, este gata să facă orice pentru a cuceri întreg teritoriul Ucrainei,  și cei care cred că în urma unor negocieri, liderul de la Kremlin va ajunge la un comun acord și va înceta întreaga invazie.

Premierul Sloveniei, Janez Jansa conștientizează pericolul iminent care se desfășoară în proximitatea țării sale. Acesta susține pe rețelele de socializare că ajută țara aflată în pericol și muncește pentru a pune capăt acestui război.

Premierul susține că în urmă cu două luni, alături de președintele Volodimir Zelenski, a semnat o declarație comună despre cooperarea dintre cele două țări. În aceste zile însă, Ucraina a devenit o victimă a agresiunii armatei ruse. El spune că știe cât de greu este să fii într-o astfel de situație și că slovenii sunt solidari cu poporul ucrainean. Tocmai de aceea, oprirea războiului ține de curajul armatei ucrainene. Rusia a devenit un pericol, iar în termen mediu toate țările vor fi puse în pericol. Cu ajutorul Uniunii Europene și NATO, sunt coordonate măsuri de ajutor și activități diplomatice care au ca scop oprirea bombardamentelor și a întregului război.

“Nici Franța, Europa, Ucraina, nici Alianța Atlantică nu au vrut acest război. Dimpotrivă, am făcut totul pentru a evita asta”, este afirmația președintelui Franței, Emmanuel Macron prin intermediul unei conferințe de presă.

În tot acest timp, președintele Franței a discutat aproape zilnic cu inițiatorul  invaziei, Vladimir Putin. Menținerea unui dialog este esențială pentru evitarea unor tragedii umane, susține președintele Macron. Liderul de la Elysee continuă să facă eforturi pentru a opri războiul și pentru a menține legătura cu Moscova.

Macron este de părere că agricultura, industria și multe alte sectoare economice suferă și vor avea de suferit în urma războiului din Ucraina. Acest lucru se vede deja din creșterile prețurilor la petrol, gaze și la materiile primare. Acestea vor avea consecințe grave asupra puterii de cumpărare, iar creșterile vor fi constante.

“În fața acestor consecințe economice și sociale, am avut și voi avea o singură busolă: să te protejezi”, susține președintele Franței. Totodată, el spune că va sprijini cele mai expuse sectoare economice prin căutarea unor noi furnizori și prin noi oportunități de afaceri.

Ce se va întâmpla cu România

Ce se va întâmpla însă cu România, care este o țară vecină cu Ucraina, dar se află în apropierea Rusiei? Ne aflăm în pericol? Suntem pregătiți pentru o posibilă invazie? Țara noastră a jucat și joacă un rol destul de important. România a aderat la Alianța Nord-Atlantică în 2004, iar în anul 2008, a găzduit Summitul NATO de la București care a fost cel mai mare eveniment de politică externă organizat de România, dar și Summitul de cele mai mari dimensiuni din istoria NATO.

Încă din 2016, în județul Olt a devenit operațional Scutul anti-rachetă de la Deveselu. Acest scut este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO. Baza de la Deveselu este formată în prezent din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește alte două baze americane, una de forte navale și alta a sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă. Scutul se întinde pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 au fost puse la dispoziția părții americane.

Scutul este pur defensiv și este creat să identifice, urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază mică, medie sau intermediară, în timpul fazei de zbor, care vin din afara spațiului euroatlantic și apără Europa. Scutul de la Deveselu are un radar antiballistic și 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3(SM-3). Acest tip de rachetă nu este dotată cu focoase nucleare sau încărcătură periculoasă, dar poate distruge rachetele balistice în aer, prin impact, la viteză foarte mare.

Acest scut a devenit o miză uriașă . Și chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, oficialii federației au cerut ca NATO să își retragă trupele și armamentul tactic din Europa de Est și din țările Baltice. Așadar, solicitarea a vizat și scutul antirachetă de la Deveselu, pe care Rusia îl considera o amenințare directă.

Într-un interviu pentru Financial Intelligence, Ambasadorul Rusiei de la București, Valery Kuzmin a declarat că exclude posibilul pericol ca România să fie invadată, cel puțin pentru moment, atâta timp cât țara noastră respectă anumite condiții.

Oficialul anunță că România nu este încă luată în vizor de Rusia, iar președintele rus Vladimir Putin nu își dorește să facă acest lucru, atâta timp cât armata românească, dar și NATO nu se implică în mod direct în războiul ruso-ucrainean. Oficialul Kremlinului menționează că țara pe care o reprezintă caută să aibă relații bune cu vecinii săi, iar dacă România nu se va implica în actualul război, nu se va confrunta cu întreruperi de gaze. Totodată, “Respectul pe care Rusia și România și-l poartă, dar și beneficiile reciproce, sunt importante”.

Președintele  Klaus Iohannis le-a reamintit românilor că în plan securitar, la nivelul NATO, au fost accelerate măsurile de pregătire a forțelor aliate și se lucrează pentru consolidarea pe termen lung a posturii NATO pe Flancul Estic. În tot acest timp, țara noastră va continua demersurile pentru consolidarea semnificativă a posturii de descurajare și apărare pe Flancul Estic, mai ales în Marea Neagră prin construirea unul Grup de Luptă în România.

La rândul său, premierul României Nicolae Ciucă afirmă că „Agresiunea militară rusă din Ucraina reprezintă cea mai gravă amenințare la adresa securității euro-atlantice din ultimele decenii. Condamnăm în cei mai fermi termeni posibili invazia pe scară largă a Ucrainei. Deplângem pierderea tragică de vieți omenești, suferința umană enormă și distrugerea cauzate de acțiunile Rusiei”. Prim-ministrul susține că măsurile pe care le vor lua vor rămâne strict defensive, proporționale și neescaladatorii.

Ciucă: „“Un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor”

Ciucă a declarat că un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor.

“Un atac asupra unuia dintre noi va fi privit ca un atac asupra tuturor. Angajamentul nostru față de articolul 5 din Tratatul de la Washington este de fier. Suntem uniți pentru a proteja și a apăra toți Aliații. Libertatea va învinge întotdeauna opresiunea”.

Acțiunile Federației Ruse au făcut ca statele aliate să activeze planurile de apărare ale NATO, fiind prima dată când aceste forțe sunt desfășurate într-un context de apărare colectivă. Forțele Aeriene Române sunt sprijinite pentru apărarea spațiului aerian de 22 de aeronave aliate. La Baza Mihail Kogălniceanu, în cadrul Serviciului de Poliție Aeriană Întărită operează 14 aeronave Eurofighter Typhoon, dintre care 8 sunt ale Italiei, iar 6 ale Germaniei. Și pe Aerodromul de la Borcea se află 8 aeronave F-16 ale Statelor Unite ale Americii.

Ministrul Apărării Naționale din România, Vasile Dîncu, face apel către populație și anunță că cei care văd în țară tehnică NATO sau a armatei să nu intre în panică, pentru că aceste mutări de trupe au loc în mod normal, chiar și atunci când la granițele țării nu se duce un război. Totodată, acesta reamintește că în România au ajuns forțe suplimentare și tehnică militară din momentul în care Forța de Răspuns NATO a fost activată.