EXCLUSIV VIDEO | Dramele dependenților de jocuri de noroc și interdicțiile pentru împătimiții de păcănele indezirabili sau autoexcluși. Psiholog: ”Sunt familii care se dezmembrează, apar falimente. Am prevenit 380 de amenințări la viața jucătorilor”

Jucătorii care își declară dependența și cer să fie autoexcluși nu vor mai intra în sălile de jocuri de noroc. Parlamentul a adoptat o nouă lege care le oferă această șansă celor împătimiți de jocurile de noroc. Aceștia vor apărea obligatoriu într-un registru pe care trebuie să îl țină administratorii sălilor de jocuri. Psihologul Cristian Andrei spune, într-un interviu pentru Gândul, că dependența de jocurile de noroc a devenit un fenomen scăpat de sub control, iar tinerii sunt cei mai vulnerabili.

Operatorii de jocuri de noroc sunt nevoiți să păstreze timp de cinci ani baza de date, în care vor apărea și persoanele indezirabile – adică acei clienți care au provocat daune sălilor de joc și nu mai pot intra. Tot în același registru pot fi înscriși și minorii pentru care părinții cer să li se interzică intrarea în sălile de jocuri de noroc.

La ora actuală, este un întreg curent, foarte vast, la fel ca și rețelele de socializare. Jocurile de noroc au ajuns să fie online, sunt văzute ca fiind o scurtătură. Au început să fie apropiate de jocurile de calculator, avem un fenomen numit gamification, adică se transformă ca într-un fel de joc pe calculator, unde poți să faci bani. Au început să se înrudească puțin și cu moneda virtuală”, a spus psihoterapeutul Cristian Andrei și coordonator al programului ”Joc Responsabil”.

Propunerea a fost făcută de membrii grupului parlamentar PNL, care susțineau că aceasta ar fi o soluție a problemelor.

“Cei dependenți de păcănele pot fi opriți să își facă praf viața”, susținea Florin Roman, unul dintre inițiatorii actului normativ care completează ordonanța privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc.

”Tinerii sunt foarte vulnerabili, pentru că accesează jocurile de noroc online”

Cei mai afectați de jocurile de noroc sunt tinerii, care au descoperit că pot obține bani rapid, fără să se mai gândească și la consecințe, dar și la banii pierduți în mod frecvent.

“Există ideea de monetizare, adică ce faci pe internet poate să îți aducă bani fără să mai existe nici creație adevărată și nici vreo muncă autentică. De aceea, tinerii sunt foarte vulnerabili acum, pentru că ei sunt cei care își doresc așa ceva. Au observat că părinții lor muncesc foarte mult pentru puțini bani, că au datorii, că nu le ajung banii ăștia și ei cred că banii se pot face mai ușor și au ajuns să acceseze destul de mult jocurile de noroc, mai ales online”, a explicat Cristian Andrei.

Cei care realizează că au o problemă pot cere, prin această înscriere în registru, să nu mai fie primiți în sălile de joc. Terapeutul susține că autoexcluderea este un lucru foarte bun în esență, dar și un drept al jucătorului, însă nu va avea șanse de reușită dacă legiuitorul nu îi implică, obligatoriu, atât pe operatori, cât și pe profesioniști și familia jucătorului în procesul de recuperare, odată ce jucătorul cere această autoexcludere.

Acum, actul normativ vizează doar prezența fizică, în sălile de joc sau în cazinouri, iar online-ul este în continuare total nereglementat.

Dependența de jocurile de noroc, un fenomen scăpat de sub control

Psihologul a atras atenția că dependența de jocurile de noroc a ajuns un fenomen și acum este destul de departe de a fi controlat de stat.

Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc încă nu știe ce se întâmplă cu jucătorii. Știe ce se întâmplă cu industria, colectează bani de la industria jocurilor de noroc, însă nu știe ce gândește un jucător, ce gândește familia jucătorului”, a completat psihoterapeutul.

Jurnaliștii Gândul i-au contactat pe reprezentanții Oficiului Național pentru Jocurile de Noroc în 7 noiembrie, însă ni s-a comunicat să cerem informațiile pe adresa de e-mail a autorității de reglementare. Până la data publicării materialului, nu am primit niciun răspuns la întrebările trimise.

Oficial, nu se cunoaște numărul dependenților de jocuri de noroc și nici ce pierderi sunt din cauza acestui fenomen. În plus, oamenii nu știu cum să îi ajute pe cei vulnerabili. Echipa Joc Responsabil le oferă ajutor specializat persoanelor direct afectate și familiilor acestora.

”Noi, cei de la programul Joc Responsabil, suntem conectați în fiecare zi, 24 de ore din 24, cu jucătorii care au probleme.

În ultimul an și jumătate, am avut aproape 5.000 de interacțiuni cu jucători cu probleme și aproximativ 380 de amenințări la viața jucătorilor, adică de suicid, și le-am prevenit pe toate. Deci, știm ce înseamnă o problematică a jucătorului, însă statul român nu știe”, a spus specialistul.

Specialiștii de la Joc Responsabil reușesc să ajute oamenii care au probleme cu jocurile de noroc prin mai multe forme de intervenție.

“Suntem una dintre cele mai avansate țări din Europa în ceea ce privește abordarea problemelor de joc de noroc, pentru că avem atât terapii de cabinet la cabinete acreditate cu terapeuți calificați în așa ceva, cât și intervenții online, 24 de ore din 24. La orice oră din noapte ați apela acolo, pe Jocresponsabil.ro, ați găsi un psiholog calificat să vorbească despre problema aceea, punctuală, din acel moment, dar avem și prevenire în licee”, a spus Cristian Andrei.

În plus, există și grupuri de suport, inclusiv pentru familiile persoanelor dependente de jocurile de noroc.

“Soțiile, iubitele, prietenele, prietenii și părinții jucătorului cu probleme au început să se adune în acest grup de suport și să înțeleagă altfel lucrurile, astfel încât să nu îl mai învinuiască pe jucător, să nu îl mai pedepsească pentru că minte și să nu considere acest joc ca fiind un simplu viciu, pentru că este o depresie de multe ori și este o afecțiune care figurează în manualul de diagnostic psihiatric, și pot să vadă lucrurile cu totul altfel”, a explicat psihologul.

Recuperarea dependenților de jocuri de noroc, un proces îndelungat

Psihoterapeutul a subliniat că, așa cum oamenii intră în lumea jocului de noroc în decursul mai multor ani, tot atât durează și rezolvarea problemei, din moment ce aceasta a devenit o adicție.

Noi nu avem doar probleme de adicție în legătură cu jocurile de noroc, avem conflicte familiale foarte serioase, familii tinere care se dezmembrează, avem falimentul financiar al familiilor, inclusiv al familiilor de părinți.

Avem o secetă socială în viața acestor oameni și, de aceea, lucrurile sunt mult mai complexe decât par, așa, o chestiune de voință: dacă vrei, te lași. Nu este deloc așa ceva. Este o chestiune care ține de mulți oameni și noi credem că am început să îi adunăm pe toți, laolaltă, ca să rezolvăm problemele celor care își dau seama că le au”, a mai spus Cristian Andrei.

În România, există 285 de operatori de jocuri de noroc, care au în total circa 70.000 de aparate. Însă mulți oameni apelează și la jocurile de noroc online, care au avut un mare succes încă din pandemie. Această industrie ajută economia României, având o cifră de afaceri estimată la aproximativ două miliarde de euro, iar, de la an de an, piața autohtonă a jocurilor de noroc înregistrează creșteri de 5%.