EXCLUSIV | Apele Române lucrează la „Radarul balastierelor”. „Se exploatează mai mult decât în autorizații. Își imaginează că poate nu sunt găsiți”
This browser does not support the video element.
Exploatarea necorespunzătoare a balastierelor – a agregatelor minerale cum sunt numite de către specialiști – provoacă fenomene erozionale la poduri, dar și la infrastructura de apărare împotriva inundațiilor, punând astfel în pericol locuitorii din zonă și pe cei din aval, iar toate aceste abateri se sancționează conform Legii Apelor. Sorin Rândașu, directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR) a explicat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, care este impactul balastierelor asupra mediului, din punct de vedere al managementului inundațiilor și cât de mult respectă legea operatorii care le exploatează.
Oficialul susține că, dincolo de rolul economic al acestor agregate, în unele cazuri, ele pot avea efecte benefice asupra mediului și dezvoltării segmentului turistic.
”Balastiera făcută strict pe cursul de apă nu are un rol pozitiv”
”Aș vrea să fiu foarte, foarte clar. Balastiera făcută strict pe cursul de apă nu are un rol pozitiv. Dacă însă activitatea aceasta este mult mai bine planificată decât este în momentul de față și prin ea se creează, să spunem, noi brațe pe cursul de apă, ea poate să devină una pozitivă. Adică în momentul respectiv, odată cu finalizarea extracției de agregate minerale, am refăcut sau am construit un braț nou al unui curs de apă, care în timp poate să devină o zonă umed, poate să devină pozitiv. În momentul de față însă, nu sunt astfel de proiecte încă promovate”, a explicat Sorin Rândașu.
Directorul din cadrul ANAR recunoaște că a aflat cu totul întâmplător chiar și el de un astfel de proiect, pe internet.
„Pe undeva în estul țării s-a creat o mare zonă naturală în care există tot felul de resorturi și ne-a adus aminte, în momentul în care am văzut așa ceva, că i-am întrebat pe colegii mei din Franța, în cazul acesta, care sunt beneficiile unor astfel de zone umede, pentru că eu, ca și specialitate, sunt hidrotehnist, eu știu clar că din punct de vedere hidraulic, efectul lor este unul mai mic în cazul inundațiilor decât al unei construcții, a unui pol”, a detaliat șeful Departamentului Situații de Urgență din ANAR.
Sorin Rândașu a mărturisit că a încercat să înțeleagă de ce Europa își dorește acest lucru, iar omologii săi din Franța au detaliat în ce constau efectele benefice.
Poate nu este cel mai mare, dar există un efect în cazul inundațiilor pozitiv, se atenuează în zona respectivă viitura, există și posibilitatea să asiguri în zona respectivă o creștere economică prin promovarea turismului ecologic. Crește vegetația și crește turismul. Deci, practic, ei, odată ce promovau acest proiect, luau în calcul și aceste beneficii. În cazul nostru, dacă vorbim de investițiile clasice ale Apelor Române, noi nu luăm în calcul: «Știi, acolo s-ar putea să se dezvolte și turismul». Ei bine, lucrurile astea încercăm să le schimbăm”, a spus Sorin Rândașu.
În acest context, șeful Departamentului Situații de Urgență din ANAR a făcut referire și la cea mai recentă ordonanță de urgență în care, spune el, s-a încercat deschidere mai mare a legislației către mediul de afaceri, în perspectiva unei abordări integrate a deciziilor.
„Am promovat ideea de a putea să realizăm, sau mai bine zis mediul privat să realizeze, pe luciile de apă, complexe fotovoltaice plutitoare. Ei bine, asta se va face respectând condițiile de autorizare care vor fi impuse, dar asta nu înseamnă că nu permite legea, ceea ce eu cred că este extrem de important și în felul acesta mediul privat poate să inițieze astfel de proiecte”, a detaliat Sorin Rândașu.
Mediul de afaceri ar putea fi determinat să se gândească la astfel de proiecte, cu potențial impact pozitiv în viitor, chiar prin condițiile de autorizare.
„Asta fac colegii mei de la Inspecție, se duc pe teren și verifică respectarea condițiilor din autorizare, dar ca și strategie pe termen lung, este foarte clar că trebuie gândită zona unde în perspectivă aceste potențiale zone de extracție să nu se mai ducă în adâncimea pe care o au în momentul de față și să se întindă la o suprafață mai mare, astfel încât să poată fi conectate la un moment dat cu un curs natural al râului și să aibă acele efecte pozitive”, a explicat directorul din Apele Române.
„S-ar putea să existe surprize mult mai mari dacă nu respectă autorizația”
Realitatea din teren în prezent, constatată de inspectorii care merg în control, este că unii operatorii depășesc limitele impuse de autorități.
„Se exploatează mai mult decât este prevăzut în autorizații, uneori se duc mai în adâncime, alte ori se duc în afara perimetrului. Își imaginează că poate nu sunt găsiți. Ei bine, aici am o veste proastă: poate și sper în timp ca tehnologiile care au evoluat să ne permită la un moment dat să vedem, să spunem, de sus ce se întâmplă. Gândiți-vă cât de mult a însemnat – eu știu în ceea ce se întâmplă în situația țărilor vecine – o dronă. Ei bine, s-ar putea ca, în timp, și în zona aceasta inspecțiile să devină mult mai eficiente și să existe surprize mult mai mari dacă nu respectă autorizația respectivă cei care se gândesc la așa ceva”, a spus Sorin Rândașu.
Întrebat dacă este plauzibilă implementării unui program similar celui din zona forestieră, directorul din cadrul ANAR a confirmat că ideea este în lucru.
„Exact asta am încercat să sugerez indirect. Se lucrează la acest concept și, sper eu, ca să aibă și succes”, a conchis Sorin Rândașu, la GÂNDUL EXCLUSIV.
Amenzi de milioane de lei și dosare penale
Verificările la balastiere pe acest segment au fost impulsionate începând din anul 2020, când a fost demarat programul „Balastiera”, după ce inspectorii Administrației Naționale ”Apele Române” și cei ai Administrațiilor Bazinale de Apă au primit atribuții suplimentare de control
Cele mai recente date făcute publice, la jumătatea lunii mai, arată că echipele de specialitate din cadrul Inspecției Naționale a Apelor, de la nivel central și al Administrațiilor Bazinale de Ape, aplicaseră în ultima perioadă amenzi în valoare de 490.000 de lei operatorilor economici care nu au respectat prevederile legale din domeniul apelor, respectiv pentru exploatarea necorespunzătoare a agregatelor minerale. Controalele au fost organizate în bazinele hidrografice Argeș-Vedea, Banat și Mureș, descoperindu-se nereguli la 12 societăți cu activitate de profil.
În cinci dintre cazuri este vorba despre abateri grave, legate de nerespectarea perimetrelor de exploatare a agregatelor minerale (inclusiv în terasă)- practic, acești operatori exploatau zeci de hectare de teren în afara perimetrelor aprobate. În aceste cazuri, inspectorii ANAR au întreprins demersuri pentru calcularea penalităților și recuperarea contravalorii prejudiciilor (aproximativ 250.000 lei), respectiv s-a dispus sistarea activității de exploatare a agregatelor minerale din perimetrele neautorizate. Instituțiile abilitate – Agenția Națională pentru Resurse Minerale, Poliția Română – Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, Garda Națională de Mediu, Ministerul Agriculturii – sunt sesizate în urma controalelor.
La nivelul întregului an trecut, Inspecția Națională a Apelor a aplicat amenzi de 7,75 milioane de lei pentru exploatarea necorespunzătoare a agregatelor minerale, ceea ce reprezintă peste jumătate din totalul sancțiunilor contravenționale, de 14,35 milioane de lei, aplicare tuturor operatorilor economici care nu au respectat actele de reglementare în domeniul apelor. De asemenea, în 25 de cazuri au fost sesizate organele de cercetare penală, iar dintre acestea, peste jumătate au vizat exploatarea agregatelor minerale.
De aici se încarcă basculante care duc balast și pietriș pentru viitoarele drumuri și autostrăzi, în unele cazuri „la supratonaj”, asigurând profituri operatorilor, dar punând în pericol siguranța participanților la trafic.
Urmăriți interviul integral cu Sorin Rândașu, director al Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române:
CITEȘTE ȘI: