EXCLUSIV | Este bună de băut apa de la robinet? Un specialist de la Apele Române dezvăluie cum este apa din București și în ce zone trebuie testată
This browser does not support the video element.
Sorin Rândașu, director al Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că bea apă direct de la robinet, după ce în ultimii ani stațiile de epurare din București au fost modernizate și sunt eficiente. Nu acesta este întotdeauna cazul pentru românii din mediul rural, care ar trebui să se asigure că apa din fântână respectă normele bacteriologice.
În unele zone, pot apărea și situații neprevăzute, cum ar fi poluările accidentale cu ape de mină, petrol, deșeuri, cazuri în care specialiștii aplică protocoale specifice. În astfel de situații, acolo unde este posibil, sunt eliberate volume suplimentare de apă din baraje sau sunt preluate apele poluate în acumulări ale hidrocentralelor, care sunt parte a infrastructurii critice a țării și care este necesar să fie consolidate cât mai repede, susține Sorin Rândașu.
Calitatea apelor din România depinde, în principiu, de zonă și de eficiența stațiilor de tratare, dar poate fi afectată de poluările accidentale, care nu au fost puține în ultimii ani, în ciuda amenzilor.
„Sancțiunile nu rezolvă tot. Evident că după un astfel de fenomen sunt sancționați poluatorii”, a spus Sorin Rândașu.
„Nu am avut niciodată o problemă în a bea apa din București”
În ce privește apa potabilă din București, Sorin Rândașu spune că nu se teme să bea direct de la robinet și că nu cumpără sticle cu apă plată de la magazine.
„Nu cred că apa de la robinet este problema. Apa la robinet este tratată în general, operatorii de apă-canal și-au întărit capacitatea. Eu beau apă de la robinet. Nu am nici cana filtrantă. Fac un singur lucru, dacă mi-e foarte sete, beau direct de la robinet , dacă nu, las apa 24 de ore și apoi o beau liniștit. Deci nu, nu am o problemă și n-am avut niciodată o problemă în a bea apa din București”, a detaliat directorul din cadrul ANAR.
Sorin Rândașu a amintit și de panica din București de acum aproape patru ani și jumătate, când oamenii au reclamat mirosul puternic de clor al apei de la robinet. La acea vreme, distribuitorul de apă potabilă pentru București a utilizat pentru tratarea apei o cantitate mare de clor, necesară în condițiile în care pe 29 ianuarie 2019 s-a produs o poluare cu amoniu pe râul Argeș, în urma topirii masive de zăpadă, după cum anunța Ministerul Sănătății, care recomanda bucureștenilor să nu utilizeze apa din rețeaua publică, pentru băut sau pentru prepararea hranei.
„Acest lucru nu s-a întâmplat decât ca și măsură a Apa Nova de a fi siguri că nu există niciun fel de bacterii, substanțe care să provoace probleme. Deci era o cantitate sub limita admisibilă în multe state în momentul de față, dar simțindu-se la gust, lumea s-a panicat. Exact vreau să vă spun că am băut apă mult mai proastă în multe zone din lume și unele considerate cu un standard de viață mult mai ridicat. În general operatorii de apă-canal au început să trateze din ce în ce mai bine partea aceasta.
Este adevărat însă că există și o componentă, să zicem mediul rural, unde sunt mulți care se alimentează din fântâni. Aici este bine ca, măcar din când în când, să își facă niște analize ale apei, pentru a se asigura că apa este potabilă, ceea ce nu este, de pildă, recomandabil în jurul Bucureștiului, să iei din primul strat, unde poți să găsești încărcări cu diverse substanțe”, a explicat Sorin Rândașu.
Din zecile de poluări accidentale dintr-un an, trei, patru au impact semnificativ
Raportul detaliat al instituției privind calitatea apelor din România, disponibil pentru evenimentele din 2021, arată că în acel an s-au înregistrat 77 de poluări accidentale, repartizate și în funcție de natura poluantului:
- ape uzate neepurate (menajere și/sau tehnologice): 38 de cazuri (49,35%);
- produs petrolier și alte hidrocarburi: 26 (33,77%);
- deșeu semisolid/solid: 2 (2,60%);
- condiții de oxigenare scăzută: 2 (2,60%);
- ape de mină: 4 (5,19%)
Cinci situați au avut cauze de altă natură și substanțe neidentificate.
„Sunt destul de multe. Vă pot spune că, în medie, se produc între 70 și 100-110 evenimente pe an, dar nu toate au un impact semnificativ, însă trei, patru evenimente sunt cu impact vizibil semnificativ, cu mortalitate piscicolă și așa mai departe. Or, aceste evenimente sunt complicate. În vederea atenuării unor asemenea evenimente, lucrurile sunt destul de complicate, în sensul în care dacă este o poluare cu petrol se pot se poate interveni de către Apele Române și de către poluator, se presară o substanță absorbantă, mai sunt niște baraje absorbante. Evident că nu putem să reducem în totalitate impactul unor asemenea poluării, dar în mod cert putem să reducem”, a explicat Sorin Rândașu.
El a menționat și alte tipuri de poluări la care pur și simplu nu se poate interveni decât în măsura în care există o rezervă, un volum de apă și se poată practica o diluție.
„Deci, cu alte cuvinte, eliberăm apa dintr-un baraj ca să se producă o diluție. Asta nu înseamnă că acea cantitate de poluare nu a rămas în apă, înseamnă că e mai multă apă. Și cum e în paharul de apă dacă am pus mai puțină sau mai multă sare, același lucru e și cu poluarea”, a detaliat directorul din cadrul ANAR.
Cum s-a produs poluarea masivă pe râul Bistrița?
Aceasta a fost situația în cazul celei mai recente poluări accidentale de proporții din România, care s-a produs la jumătatea lunii mai. Atunci, un angajat al Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava, din zona Broșteni, a observat că apa râului Bistrița avea o culoare cărămizie, iar analizele făcute în scurt timp au arătat o poluare masivă, respectiv că apele din mină care au fost evacuate din fosta galerie Isipoaia erau puternic impurificate în special cu metale, cu depășiri mari la indicatori.
S-a emis pe moment un mesaj Ro-Alert, cu restricții de folosire a acestei surse, iar ulterior, nivelul debitului râului Bistrița a asigurat diluția, inclusiv prin preluarea în acumularea Izvorul Muntelui, respectiv Barajul Bicaz, care aparține Hidroelectrica. După verificări, Societatea de Conservare și Închidere a Minelor Conversmin SA, unitate aflată în coordonarea Ministerului Economiei, a primit o amendă de 90.000 de lei de la autorități, pentru lipsa măsurilor de asigurare a fostei platforme miniere de unde s-au evacuat apele care au produs poluarea masivă a râului Bistrița.
„Pentru cazurile astea, lucrurile sunt destul de complicate, mai ales când vorbim de fostele, să spunem, depozite miniere care sunt în momentul de față în conservare. Există, pe de altă parte, și pentru colegii mei un lucru care e destul de greu: există și un fond natural, să spunem, de diverse substanțe care sunt dizolvate în apă, că sunt metale grele sau că sunt alte substanțe. E destul de greu să stabilești care a fost parametru înainte de a exista acea exploatare.
Cum a fost situația pe care ați semnalat-o acolo? A fost vorba de o prăbușire și practic prin acea galerie care era betonată, prin conducta de evacuare a țâșnit un debit care avea culoarea specifică. În cazul acesta, nu era vorba de cineva, era vorba de o locație unde nu exista, o exploatare minieră”, a explicat Sorin Rândașu.
Șeful Departamentului Situații de Urgență din ANAR speră ca, în afară de amenzile pe care oamenii din instituție le poate da – conform legislației și pentru a atrage atenția -, să poată fi alocate fonduri pentru investiții concrete pe această nișă.
”Sper să existe la un moment dat posibilitatea ca bugetul să permită investiții care să poată să fie făcute în zona aceasta mult mai semnificative. Adică, dacă după această închidere de mine ar fi existat niște bazine de cantoare, efectul pe râu ar fi fost mult mai mic. Ei bine, nu cred că sunt totuși niște investiții care să fie extraordinar de mari și atunci măcar să începem. Știți cum este? Haideți să încercăm două-trei zone pilot unde să facem asta”, a spus specialistul.
”Sunt baraje mari din țară de care trebuie să avem grijă. Asigură 80% din apa de băut”
Sorin Rândașu a detaliat, după ani de experință în domeniu, investiția care i se pare esențială pentru buna funcționare a sistemului de gospodărire a apelor.
„Nu este vorba doar de o investiție. Mi-aș dori în primul rând să reușim să promovăm mai bine decât am făcut-o până în prezent aceste măsuri mai apropiate de natură, indiferent că sunt în mediul urban sau tot ce ține de conectivitate laterală. Revenind la ceea ce mă doare, într-adevăr, este o discuție pe care am tot avut-o legată de infrastructura existentă. Vreau să subliniez un lucru: Apele Române, cu bune și rele, sunt administratori de infrastructură critică”, a spus Sorin Rândașu, făcând referire la barajul hidrocentralei Kahovka din apropiere de Kherson – din sudul Ucrainei, regiune controlată de forțele ruse – care a fost distrus, declanșând inundații de proporții.
„Ei bine, barajele astea din România asigură 80% din apa de băut din sistemele centralizate. Să avem grijă de ele! Aici am și o părere de rău că nu am reușit să promovăm în timp ceea ce experții atrag atenția în concluziile expertizelor lor: este nevoie de lucrări care sunt neapărat necesare la o mulțime de baraje. Aceste promovări de proiecte nu sunt atât de ușor de susținut în fața Comisiei Europene și pentru asta încercăm să promovăm acum un împrumut”, a mai spus Sorin Rândașu.
La capitolul proiecte eșuate din cauza lipsei banilor, specialistul a amintit eșecul reabilitării casetei Dâmboviței din București.
„Pe de altă parte, sunt barajele mari din țară de care trebuie să avem grijă, din timp, asta este una dintre probleme. Deci gândiți-vă că nici în PNRR nu avem cum să acoperim, pentru că în București valoarea lucrării sale de 200 de milioane este mult, e timpul prea scurt și gândiți-vă la organizarea care trebuie făcută, mai ales ținând cont de zona centrală a Bucureștiului.
Este un proiect care nu va dura puțin, la care trebuie să existe o sursă de finanțare asigurată în mod constant, dacă vrem să terminăm vreodată. Dacă nu-l vom termina, oricum, în momentul în care vor apărea probleme, se prăbușește una, apa iese pe afară, sigur ne vom sesiza.
Pe de altă parte, barajele din țară care necesită punerea în operă a recomandărilor experților trebuiesc acoperite de un astfel de împrumut. Deci, dacă nu reușim să acoperim asta din fonduri europene, trebuie neapărat să existe o variantă de rezervă, astfel încât să începem deja genul acesta de proiecte și măcar studiile, și o să vedem”, a detaliat Sorin Rândașu.
„Indiferent de culoarea politică, inundațiile vin în orice regim”
O altă durere a directorului din cadrul ANAR este lipsa oamenilor, micșorarea bazinul din care să aleagă viitori specialiști care să lucreze la proiecte și competențe din ce în ce mai extinse.
„Avem nevoie, într-adevăr – și nu doar noi, și operatorii de apă, canale – de ingineri. Sper ca lucrurile să se schimbe, deși în momentul de față, din semnalele pe care le am de la Universitatea Tehnică de Construcții București, lucrurile nu stau foarte grozav. Avem chiar un an întreg fără studenți. Pe de altă parte, dacă ne dorim să atragem oameni, aici trebuie să găsim și forța necesară ca să putem să îi plătim rezonabil. Nu spun altfel și aș vrea să vă dau un simplu exemplu: nu putem să comparăm și să transformăm într-un soi de funcționar public, așa cum multă lume își imaginează, să spunem, electricianul de la baraj nu se compară cu cel care schimbă becul într-o altă instituție. Deci, este o totală diferență și chiar m-aș bucura dacă în zona Administrației Naționale Apele Române, lucrurile acestea vor fi înțelese de către legiuitor”, a afirmat Sorin Rândașu.
În acest context, specialistul le-a transmis decidenților că, ”indiferent de culoarea politică, inundațiile vin în orice regim, în orice culoare”/
”Dacă politica nu este constantă, surprizele pot lovi oricând”, a conchis directorul din cadrul ANAR.
Urmăriți interviul integral cu Sorin Rândașu, director al Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române:
CITEȘTE ȘI: