EXCLUSIV VIDEO | Cât de frecvente vor fi fenomenele extreme în România? Specialist ANAR: ”Pagubele vor fi tot mai mari în zona inundațiilor fulger”

România trece, la fel cum se întâmplă la nivel global, printr-o serie de schimbări climatice profunde, iar fenomenele  meteorologice extreme – fie că vorbim de secetă sau de inundații – par tot mai frecvente. Sorin Rândașu, director al Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române (ANAR), a detaliat, la GÂNDUL EXCLUSIV, la ce fenomene climatice să ne așteptăm, cât de pregătite sunt autoritățile pentru prevenirea și gestionarea situațiilor riscante pentru populație și medii.

Datele istorice de la Administrația Națională Apele Române (ANAR) arată că temperaturile au tot crescut în ultimii ani, urmând tendința de încălzire globală, iar numărul fenomenelor considerate extreme a fost tot mai mare.

„Pot să spun cu certitudine un singur lucru: dumneavoastră ați subliniat creșterea în intensitate și în frecvență. Deci, dacă noi constatăm aceste lucruri, în mod cert sunt cumva conexate și cu schimbările climatice. Lucrurile însă sunt foarte complicate în momentul în care începi să transformi cele 2 grade Celsius creștere care sunt estimate de diverse scenarii de schimbări climatice în efecte la nivelul fiecărei țări, pentru că modelele climatice au un anumit grad de generalizare”, a explicat Sorin Rândașu, la GÂNDUL EXCLUSIV.

„Erau secrete hărțile 1:25.000”

Colectarea datelor, cu precădere în ceea ce privește inundațiile, a fost impulsionată și la nivel european, după fenomenele masive din anul 2005, când șapte valuri de inundații au lovit România, au provocat pagube majore din punct de vedere economic, dincolo de pierderea de vieți.

„Apele Române, practic, sub coordonarea Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, realizează implementarea acelei directive a inundațiilor, cum îi spunem noi. Deja suntem la al doilea ciclu (de șase ani – n.r.) de implementare. Ce înseamnă acest lucru? Dacă primul ciclu s-a înțeles că nu avem suficient de multe informații pe care să ne bazăm în estimările noastre, în ciclul doi, practic, a fost obligatorie pentru toate statele această estimare a impactului schimbări climatice pe cursurile de apă, în speță, în regimul apelor mari”, a detaliat directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul ANAR.

Astfel, momentul 2005, când în România hărți mai detaliate ale unor zone de risc erau secrete, a ajutat la identificarea zonelor inundabile din țară. Nu era neapărat o problemă doar a României sau, în speță, a Apelor Române.

„Această lipsă de date era constatată la nivelul tuturor statelor europene și pași mai importanți pentru vremea respectivă făcuseră, evident, statele vestice, care începuseră să colecteze date mai din timp. Dacă vorbim de perioada anilor până în 2005, în mod cert, informațiile de care dispuneam erau extinderile inundațiilor istorice, marcate pe hartă de către colegii mei și care aveau experiența de teren, deci nu era rezultatul neapărat al unui calcul”, spune Sorin Rândașu.

Specialiștii nu aveau la acea vreme multe informații legate de adâncimea din diverse locuri, de viteza apei, care sunt elemente extrem de importante.

„Erau secrete hărțile 1:25.000, deci dacă voiai să accesezi o hartă 1:25.000, trebuia să faci o cerere, să scoți din arhivă. Era un proces destul de complicat și informațiile nu erau chiar disponibile. Iar la nivelul anului 2005, repet, acele hărți nu se bazau pe modele hidrologice sau hidraulice. Nu am văzut până în 2005 decât vreo câteva exemple – două sau trei zone, sectoare de 20-30 km – unde se făcuseră încercări de modelare mai detaliată. Existau însă modele parametrice, exista o parte de prognoză meteo și hidrologică destul de bună, dar care de atunci a fost îmbunătățită semnificativ”, a explicat directorul din ANAR.

Sorin Rândașu a detaliat stadiul elaborării hărților de risc la inundații, respectiv probabilitatea de depășire a debitului maxim, pentru aproximativ 16.000 de kilometri lungime de cursuri de apă, un instrument care stă, de exemplu, la baza acordării autorizațiilor de construire.

Directorul din cadrul ANAR a mai spus care sunt principalele avantaje ale celui mai recent act normativ cu relevanță în domeniu, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului aprobată în 31 mai, care va ajuta, printre altele, la gestionarea programelor instituției privind sistemul național de gospodărire a apelor. De exemplu, prin OUG s-a introdus un articol legat de reutilizarea apelor uzate în agricultura pentru irigații, ca o adaptare la normele UE.

De ce au crescut în intensitate fenomenele extreme?

Lipsa datelor era cu atât mai stringentă cu cât 2005, 2006 și 2007 au fost ani cu inundații catastrofale, cu pierderi imense.

„Gândiți-vă că, în 2005, pagubele estimate ulterior au fost de peste 1,5 miliarde de euro. Aceasta este pierderea din anul respectiv, calculată ca suma tuturor pagubelor înregistrate în baza rapoartelor de sinteză care s-au făcut.

În 2006, au fost inundațiile pe Dunăre. Îmi amintesc că au fost circa 17.000 de persoane evacuate în urma cedării digurilor. Deci, au fost două evenimente, unul după altul, cu un impact serios asupra României și procesul a continuat.

Au fost ani secetoși – 2007, an secetos -, 2008 am avut niște inundații cu efecte extrem de puternice în bazinul Siretului și Prutului, în zona de nord a țării. În 2010, s-a repetat situația, am avut un an 2012 iarăși cu secetă, după care 2014, cu inundații foarte, foarte mari”, a amintit Sorin Rândașu.

Astfel, ceea ce reiese din datele colectate în toți anii recenți indică un trend evident.

„Se vede foarte clar că există o alternanță și o creștere, o rapiditate a acestor fenomene, unele după altele. De altfel, este și explicabil, fiindcă dacă ne gândim la faptul că punem la fiert un ibric cu apă, să spunem în momentul în care creștem temperatura, grad cu grad, se vede cum se agită moleculele de apă din ce în ce mai mult. Acesta lucru se întâmplă și în atmosfera și începe procesul de evaporare. Dar gândiți-vă la ce se întâmplă în ultima perioadă, când apa practic este extrem de agitată, ca să spun așa. Același lucru se întâmplă și la nivelul întregului Pământ”, a mai spus Sorin Rândașu.

„Viiturile devin din ce în ce mai ascuțite”

În prezent, specialiștii fac diverse corelații, inclusiv legătura cu fenomenul El Nino, diverse modele climatice, în încercarea de a determine influența asupra diverselor zone, inclusiv a României.

„Simpla creștere a temperaturii înseamnă un proces mai rapid de evaporație, de evapotranspirație, și un ciclu mai rapid al apei în natură. Or, când se întâmplă lucrul acesta, frecvența și intensitatea inundațiilor crește, e foarte clar, iar când apar fenomene de secetă, efectele lor sunt mult mai profunde”, a explicat directorul ANAR.

„S-a estimat de către colegii mei de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor care este impactul asupra debitelor în regim de maxime anuale. Aici, concluzia a fost foarte interesantă. Dacă am analizat cele 11 bazine hidrografice, în zona superioară, în zona montană, se constată că inundațiile vor fi mai ascuțite și vom avea o creștere a debitelor maxime anuale de circa 15, chiar 20%, lucru care a fost reflectat în hărțile pe care le-am realizat în cadrul proiectului RO-FLOODS (proiect al ANAR cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020 – n.r.), și zona medie și inferioară a bazinului hidrografic are chiar o tendință de scădere. Deci, practic, volumele de apă care sunt tranzitate, per ansamblul lor, rămân aceleași sau poate chiar scad puțin, iar viiturile devin din ce în ce mai ascuțite. Aceste inundații ascuțite provoacă dezastre locale”, a detaliat Sorin Rândașu.

„Și mai dau un exemplu de zilele trecute, dacă ne uităm la știrile care au fost, să spunem, sâmbătă am avut într-o localitate precipitații care au căzut într-un interval foarte scurt de timp. Am avut 80 de litri în câteva ore și s-a produs un dezastru local, deci practic apa a antrenat mașinile.

Lucrul acesta se va întâmpla, din nefericire, din ce în ce mai frecvent și, problema de fapt pe care o avem, pagubele vor fi din ce în ce mai mari în zona inundațiilor de tip fulger, inundații foarte rapide.

Gândiți-vă că asta s-a întâmplat și la în zonele de deal și munte, dar se poate întâmpla și în zona de câmpie. Și pentru noi a fost o surpriză: am avut niște inundații acum câțiva ani, în zona Corbu Mare, la mare, unde practic nu revezi o pantă a terenului, dar intensitatea ploilor a fost atât de mare încât practic apa a ras câteva curți și chiar a spălat calea ferată. Îmi aduc aminte o imagine cu o mașină băgată sub calea ferată. Deci, impactul acestor inundații foarte rapide este foarte mare”, a conchis Sorin Rândașu.

Urmăriți interviul integral cu Sorin Rândașu, directorul Departamentului Situații de Urgență din cadrul Administrației Naționale Apele Române:

CITEȘTE ȘI:

Roxana Bojariu, despre fenomenele meteo extreme din România: „Cu cât avem de-a face cu o cantitate sporită de vapori de apă, cu atât manifestările sunt și ele mai severe”

EXCLUSIV| Fenomene meteo extreme, amenințarea viitorului. Un expert în schimbări climatice explică de ce vor fi mai multe valuri de căldură și furtuni