EXCLUSIV VIDEO | Marcel Iureș aduce la lumină „Enigmele României”: „Sunt fascinante! Avem mari eroi și eroine în ultima sută de ani”
This browser does not support the video element.
Marele actor Marcel Iureș a vorbit, într-un interviu pentru Gândul, despre provocarea de a fi gazda unui nou serial documentar la History Channel. Seria este formată din șase episoade de 30 de minute, în care Marcel Iureș va cerceta o serie de enigme fără răspuns, care se axează pe istorie, geologie, castele, crime, lumini cerești, tulburări mentale și ritualuri religioase ascunse.
Actorul a vorbit despre subiectele magistrale care l-au atras în acest nou proiect, despre enigme și mistere care te pierd în labirintul lor indescifrabil și despre povești care completează și dau sens lumii de astăzi.
Marcel Iureș mărturisește că „misterele sunt în buzunarele noastre, în suflete, în minți, sunt peste tot”, recunoscând că cel mai greu lucru este explicarea lor, aducerea lor la lumină.
Referindu-se la lumea cinematografiei de astăzi, actorul susține că „avem mari eroi și mari eroine în ultima sută de ani, dar nu interesează pe nimeni.” În același timp, acesta recunoaște că temele grele, cu însemnătate, lipsesc din preocupările cinematografiei românești.
„Poți alege între mistere și enigme? Este greu, sunt toate fascinante”
Reporter: Care au fost motivele care v-au determinat să faceți parte din acest proiect?
Marcel Iureș: Subiectele care sunt minunate, ele sunt pe buzele tuturor, doar că se vorbește în șoaptă despre ele și atunci mai bine să le aducem la lumină și să vorbim public despre lucruri. Și sunt atât de multe nigme și lucruri neexplicate sau greu de explicat că merită tot efortul.
Aveți vreo poveste preferată dintre cele pe care le veți nara și ce anume vă atrage la ea?
Dar am mai spus, evident Eminescu, care na, este patronul țării ăsteia și al limbii române la care el a strunjit din greu. Dar Maglavitul și Petrache Lupu este aproape și fizic pentru că m-am născut în aceeași zonă și țin minte multe povești spuse de bunicul meu care s-a dus acolo să vadă, să audă cu urechile lui, să încerce să se apropie.
„E un lucru frumos prin zădărnicia lui și prin eroismul pe care îl îl conține”
Din punctul dvs. de vedere, de ce au nevoie oamenii de seriale, documentare, într-o lume în care totul practic se află la doar un click distanță?
Ce înțelegeți prin distanță? Misterele sunt în buzunarele noastre, în suflete, în minți, sunt peste tot, în clădiri, în natură. Nu, nu-s departe de noi. Și atunci efortul este să te uiți la ele cumva, din afară, să le scoți, să le numești, să le dai o formă. Asta e cel mai greu lucru să le conceptualizezi, să le explici. E un lucru care e frumos prin zădărnicia lui și prin eroismul pe care îl îl conține. Dar este frumos.
„Este artă dramatică, mai mult, nu-i viață”
Aveți o perioadă din istoria României în care v-ar fi plăcut să trăiți și să-mi spuneți și de ce?
Nu. Este bine așa cum e, e foarte bine, așa cum e. Citesc cu plăcere despre alte secole, dar având posibilitatea să călătoresc totul este ieri, acum 10 ani, acum 100, acum 1.000 de ani. Sunt toate la locul lor. Să încep să le inventez și să vreau să mă duc să trăiesc în secolul XVII sau mileniul întâi, este artă dramatică, mai mult, nu-i viață.
„În primul rând, nu există o strategie a cinematografiei românești”
Ce părere aveți despre filmele românești care se fac astăzi? Vi se pare că se schimbă ceva în cinemato-cinematografia românească?
Sunt gesturi personale, că sunt de grup sau că sunt individuale. Și sunt puncte de vedere care n-au legătură decât întâmplător cu Țara Românească, cu psihologia ei, cu istoria ei, cu prezentul.
Dar cinematografia noastră nu are o strategie și nu are o listă de priorități.
„Avem mare eroi și mare eroine în ultima 100 de ani, nu interesează pe nimeni”
Ce teme neatinse sau mai puțin explorate există în filmul românesc?
Lipsesc foarte multe. Lipsesc teme grele din preocupările cinematografiei românești. Ideea de erou contemporan nu mai există. Bine, este destul de săracă lista cu eroii în istoria noastră. Adică, de la Hasdeu și Negruzzi încoace, eroii sunt mai mult o eroină. Vitoria Lipan din Baltagul, Ecaterina Teodoroiu, eventual.
Dar avem mari eroi și mari eroine în ultima 100 de ani, nu interesează pe nimeni. Documentarul este, cumva, mai preocupat de asta. Și este foarte bine asta. Dar filmele nu se ocupă nici de destinul elevilor, nici cei eminenți, nici drogați. Nu se ocupă nici de mame, nici de istoria recentă, nici de istoria interbelică.
Dvs. ați jucat și în limba română și în engleză. Care vi se pare că dintre aceste limbi este mai potrivită pentru a exprima nuanțe în arta dvs. ?
De ce ar trebui să aleg între două limbi când mă exprim în arta din România? Faptul că pot să o fac, într-o oarecare măsură, nu mă silește să aleg într-un fel. Suntem într-o epocă în care libertatea duce aproape la devălmășie în foarte multe cazuri. Și atunci o iau așa cum vine viața. E adevărat, încă se poate alege.
Sunteți o persoană discretă, lucru care cumva contrastează cu lumea actorilor de la Hollywood. Ce va v-a determinat să faceți această alegere?
Avem treabă aici, am treabă! În orice situație, treaba pe care o am aici, ocupația pe care o am, este profund aici. Ea se întâmplă aici.
„E o călătorie în foarte multe direcții, nici n-ai timp să alegi”
De ce ați ales să rămâneți în România?
Nu, n-am ales să rămân. Dacă ai treabă nu stai să alegi, serios. Dacă am treabă acolo, mă duc acolo, dacă am treabă la Praga, mă duc la Praga, dacă am treabă la Cluj, mă duc acolo. ș.a.m.d. E o călătorie în foarte multe direcții, nici n-ai timp să alegi. Poți să alegi într-o oarecare măsură.
Cum să spun, între propuneri, că-s unele prostii, altele sunt medii, altele sunt minunate și atunci îți ușurează dilema. Dilema și problema mare, în modernitate acuma, este că nu mai alegem între rău și bine. Alegem între diverse variante ale binelui. Asta nu înseamnă că răul nu există, doar că îl travestim noi în mai puțin bine. Este o capcană!
Dacă ar fi să dați o definiție a teatrului, care care ar fi aceea?
A teatrului? Păi nu a putut nici Shakespeare, decât parțial. A zis că este o oglindă în care omul trebuie să se vadă, că îi ții oglinda omului în față, să vadă așa cum este. Bernhard spune că este e o prefăcătorie, o ipocrizie. Noi iubim ipocriziile astea interpretate ș.a.m.d. Alții au spus că teatrul e totul, e mai tare ca viața. Încă n-avem o definiție stabilă.
„Este așa ca o un fum cu care omul se joacă”
Cum credeți că va influența dezvoltarea inteligenței artificiale filmele? Credeți că va avea o evoluție, un impact negativ sau pozitiv asupra filmelor?
Cum îi zice și numele. Este artificială. De ce? Este o derivată a unei minți, a unei inteligențe naturale. Este cu ceea ce luptăm noi, ca oameni, în interiorul nostru. Da, e o formă, e o elucubrație, evident. Pentru că, de exemplu, atunci când vorbim despre propria noastră inteligență, înțelegem ceva diferit de corpul nostru și de creierul nostru, ceea ce e fals.
Noi nu putem fi niciodată atât de deștepti și de inteligenți pe cât este corpul nostru. Și atunci este așa ca o un fum cu care omul se joacă. N-are umor deocamdată. Sper să-i pună și puțin umor inteligenței.
Cum reușiți să vă păstrați entuziasmul pentru o meserie pe care o faceți de atâta vreme, ce vă motivează?
Entuziasmul e ca spontaneitatea. Este sau nu este, e stârnit sau nu e stârnit. Din păcate, modernitatea în semi-entuziasmul ei, în boala asta care se cheamă predictibilitate, reziliență, eficiență, productivitate, performanță, exact asta reușește să înăbușe și chiar are pretenția că e capabilă să creeze, să scrie o metodologie a entuziasmului, a spontabilității, a naivității, a purității.
„Orice te schimbă, asta nu înseamnă că nu ești același!”
V-au schimbat în vreun fel rolurile jucate?
Orice te schimbă. Te schimbă și când traversezi strada. Când îți mângâi soția sau copilul, când mângâi o floare, când stau de vorbă cu pisica, ești tot timpul modificat. Ești altcineva. Asta nu înseamnă că nu ești același. Este OK, e în regulă.
HISTORY Channel anunță lansarea seriei „Enigmele României”, a doua serie locală a televiziunii în România
Seria este formată din șase episoade de 30 de minute, în care actorul Marcel Iureș va cerceta o serie de enigme fără răspuns, care se axează pe istorie, geologie, castele, crime, lumini cerești, tulburări mentale și ritualuri religioase ascunse. Serialul va avea premiera românească în luna octombrie la HISTORY Channel.
- Actor de teatru și de cinema, Marcel Iureș a lucrat și cu regizori americani legendari precum Brian De Palma și Francis Ford Coppola și a împărțit ecranul cu giganți de la Hollywood precum Tom Cruise, Johnny Depp, Nicole Kidman, George Clooney și Brad Pitt.
- Filmografia sa internațională include roluri în filme precum „Interviu cu un vampir: Cronicile Vampirilor” (1994), „Misiune imposibilă” (1996), „Pacificatorul” (1997), „Războiul lui Tom Hart” (2007), „Tinerețe fără tinerețe” (2007) și „Pirații din Caraibe: La capătul lumii” (2007). Printre cele mai remarcate filme românești în care a jucat Marcel Iureș se numără „Stejarul” (1992), „Balanța” (1992), „Vacanța cea mare” (1988), „Tatăl fantomă” (2011) și „Octav” (2017).
„O mare oportunitate de a promova moștenirea culturală fascinantă a României în întreaga lume”
„Sunt încântat să fiu gazda noii serii documentare HISTORY Channel, «Enigmele României». Este o emisiune intrigantă, care sper că îi va familiariza pe telespectatorii noștri cu noi perspective privind personalități și evenimente celebre care au definit istoria României. Cred că această emisiune va fi, de asemenea, o mare oportunitate de a promova moștenirea culturală fascinantă a României în întreaga lume, iar eu sunt onorat să fiu ambasadorul ei”, remarcă actorul Marcel Iureș.
„Ținuturile muntoase ale Transilvaniei sunt excepțional de bogate în mister, enigme și întrebări fără răspuns”
„Chiar și astăzi, legendele sale globale, particularitățile sale geologice, scrierile preistorice și fenomenele paranormale și inexplicabile îi provoacă deopotrivă pe savanți, precum și pe oamenii de rând”, a declarat John M. Florescu, producătorul executiv al emisiunii.
Cele 6 episoade vor explora mistere și enigme din istoria României, cum ar fi locul în care se află mormântul lui Vlad Țepeș, cauza morții poetului național Mihai Eminescu, căutarea tablourilor dispărute în urma „marelui jaf” de la muzeul Brukenthal din Sibiu sau misterul iahtului Ostara – o navă cu o comoară de aur a unor nobili ruși, care au fost găsiți uciși aproape de malul românesc al Deltei Dunării în timp ce fugeau de bolșevici.
CITIȚI ȘI:
Marcel Iureș, gazda unui nou serial documentar de la HISTORY Channel