EXCLUSIV VIDEO | Mit sau realitate: se construia mai bine pe vremuri? Sfaturile inspectorului general al ISC pentru românii care caută să își cumpere o locuință

Publicat: 03 12. 2022, 09:00
Actualizat: 05 12. 2022, 12:54

This browser does not support the video element.

Starea fondului locativ din România nu este una foarte roz, iar Capitala este împânzită de clădiri cu diferite grade de risc seismic sau urgență. Apelul lui Paul Racoviță, inspectorul general al Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC), făcut la GÂNDUL EXCLUSIV, este ca oamenii să fie atenți și să se informeze temeinic înainte de a cumpăra o locuință, fie ea din stocul interbelic sau în faza de execuție.

Paul Racoviță a avertizat că foarte multe imobile nu sunt evaluate recent.

„Tragem de mult timp un semnal de alarmă privind vârsta și starea fondului locativ. Astăzi în București sunt peste 1.600 de clădiri încadrate în diverse categorii de risc seismic. Problema este că în marea lor majoritate sunt cu expertize de acum 20, 25 de ani, doar 476 s-au reexpertizat. Și trebuie să înțelegem cu toții, de la primar până la locatar, că o construcție nu se face bine de la sine. Ea îmbătrânește și se degradează în timp”, a precizat Paul Racoviță.

Întrebat cât este mit și cât este realitate în afirmația „Nu se mai construiește ca pe vremuri”, inspectorul general al ISC a făcut o analogie cu domeniul auto.

„Este greu de comparat. O mașină făcută acum 30 de ani, oricât ar fi fost de wow la momentul respectiv, e foarte greu să concureze azi sau să mai existe pe stradă. Reglementările tehnice trebuie să ținem cont că au fost updatate, sisteme de calcul, după cutremurul din 1977, clădirile nu au mai fost calculate numai la încărcarea statică, adică greutatea efectiv cum se comportă, a intervenit și componenta dinamică din seism. Tot ceea ce înseamnă reglementare – că este de fier, că este de oțel beton, că este de beton – se actualizează”, a precizat șeful ISC.

„Un proiect bine făcut astăzi este incomparabil cu ceea ce s-a construit”, a subliniat Paul Racoviță. „Reglementările de astăzi sunt mult mai stricte, mult mai dure și acoperă, într-adevăr, nevoia de stabilitate și certitudine a unui cetățean care investește sau cumpără sau a unui proprietar care se mută într-un asemenea imobil”, a spus inspectorul general al ISC.

„Este o exagerare teribilă”

Întrebat ce ar recomanda unui bucureștean care vrea o nouă locuință – apartament în centrul Bucureștiului sau o casă în suburbii? – Paul Racoviță recomandă, în orice situație, atenție.

„Sfatul meu este ca, în momentul în care îți achiziționezi o locuință, și nu vorbim de bani puțini, mai ales la nivelul Bucureștiului, este de a vedea, de a consulta un specialist. De a cere de la investitor, executant, cartea tehnică, de a vedea ce materiale s-au pus, cel puțin scriptic. Dacă există semne de întrebare, dubii, sunt metode prin care o construcție poate să fie evaluată, prin încercări nedistructive, sunt aspecte tehnice care se văd la o construcție prost făcută”, a detaliat Paul Racoviță.

Pe piață apar și multe zvonuri și ipoteze conspiraționiste, pe care șeful ISC le respinge. „Am auzit acum vreo lună: «Tot ce s-a construit în ultimii 20 de ani va cădea la primul cutremur.» Este o exagerare teribilă”, a subliniat șeful ISC.

Un alt plus pentru construcțiile mai noi este că în prezent se folosește obligatoriu un beton clasă cel puțin dublă față de acum 15 ani.

„Mai este un aspect pe care încerc să îl aduc mereu în discuție: costurile cu structura efectivă a unei clădiri înseamnă 25-30% din costurile totale, inclusiv teren, autorizare, execuție, finisaje. Cât să furi și cât de anormal să fii să iei din cei 20%? Ce să iei? O bară? Ponderea pe structura de rezistență a unei clădiri este de maximum 30%”, a precizat Paul Racoviță, care crede acolo unde de fură este mai degrabă vorba de inconștiență, uneori de eficientizare a proiectelor.

„Asta înseamnă că sunt niște proiectanți în spate, niște ingineri de structură în spate, niște experți care fac niște calcule. Pentru că mi-e greu a crede, într-adevăr am găsit și lucruri care nu sunt la locul lor, dar din alb, negru și din negru, alb, nu. Iar deficiențele provin, foarte multe, din personalul slab calificat care este pe șantiere astăzi”, a conchis șeful ISC, la GÂNDUL EXLCUSIV.

Ce spun studiile

Conform unui studiu recent – „Locuirea în România: îmbunătățirea calității, sustenabilității și accesibilității. Analiză diagnostic și recomandări de politici publice și reglementare în domeniu” – lansat de Consiliul Economic și Social (CES) în urma unei analize derulate pe durata a nouă luni, prin consultarea experților tehnici și organizațiilor reprezentative în domeniu:

  • 45% din tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuințe, la nivel european procentul este de patru ori mai mic
  • Una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene
  • Fondul imobiliar existent este de calitate slabă, suprapopulat și administrat inadecvat
  • Deși 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidențiale, numai 8% din clădirile rezidențiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban și 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar și în cazul clădirilor colective.

Ce prevede Strategia națională de reducere a riscului seismic

La propunerea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, instituția – mamă a ISC, Guvernul a aprobat, în ședința din 29 noiembrie 2022i, Strategia națională de reducere a riscului seismic (SNRRS).

„Adoptarea SNRRS constituie un pas important în ceea ce privește consolidarea cadrului strategic privind gestionarea eficientă a riscului seismic. SNRRS promovează creșterea rezilienței la cutremure a comunităților și a fondului construit din România până în 2050 și tratează, dintr-o perspectivă sectorială, problematica riscului seismic la nivelul clădirilor civile publice și private, inclusiv a celor pentru serviciile publice esențiale și a celor cu valoare de patrimoniu cultural”, se arăta în comunicatul MDLPA.

Principalele obiective ale SNRRS sunt:

  • transformarea, până în 2050, a fondului construit al României într-un fond construit rezilient la seisme;
  • reducerea riscului seismic la nivel național prin salvarea de vieți, reducerea vătămărilor și protejarea fondului construit, prin investiții prioritizate și eficiente;
  • promovarea bunăstării prin crearea de beneficii conexe prin îmbunătățirea condițiilor de eficiență energetică și sanitare, printre alte aspecte funcționale;
  • creșterea rezilienței prin integrarea considerentelor de risc seismic/multirisc în planificarea teritorială și sectorială și asigurarea unor procese reziliente de recuperare și reconstrucție post-seism;
  • mobilizarea participării și acțiunii incluzive prin creșterea nivelului de conștientizare publică cu privire la managementul riscului seismic și creșterea nivelului de asumare în implementarea măsurilor de reducere a riscului;
  • consolidarea capacității instituționale în domeniul managementului riscului seismic și al calității și numărului de resurse umane implicate în activitățile legate de gestionarea riscului.

Strategia propune o foaie de parcurs detaliată a acțiunilor pe termen scurt, mediu și lung, pentru asigurarea unui cadru adecvat de implementare, prin mobilizarea și planificarea strategică a investițiilor, prin dezvoltarea unor mecanisme de monitorizare și evaluare, instrumente de comunicare pentru creșterea nivelului de conștientizare a cetățenilor și autorităților și consolidarea cadrului de guvernanță.

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a reamintit că, prin Componenta C5 – Valul Renovării din PNRR, sunt alocate 2,82 miliarde de euro, sumă care permite eficientizarea energetică a 1.733 blocuri și 2.600 clădiri publice. Din această sumă, 130 milioane de euro sunt alocate pentru consolidarea seismică a aproximativ 130 de blocuri, iar 230 milioane de euro sunt pentru blocurile din comunitățile expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. De asemenea, 152 milioane de euro sunt destinate consolidării seismice a 325 de clădiri publice.

Urmăriți interviul integral:

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Cum se construiește în România. Paul Racoviță, inspector general ISC: „Nu putem nici să mergem să legitimăm vecinul, nici să intrăm în casă peste cineva”

EXCLUSIV VIDEO | ISC a câștigat un proiect european pentru a urmări execuția lucrărilor din țară. Paul Racoviță: „Se va vedea în sistem”

EXCLUSIV VIDEO. ISC a avut venituri de 320 de milioane de lei, din cotele datorate statului, în primele nouă luni. Paul Racoviță: „Nu suntem chiar atât de bogați”

EXCLUSIV VIDEO. ISC are o lipsă acută de personal, de aproape un sfert din grila aprobată. Paul Racoviță: „Am încercat să îi aducem și de pe băncile școlii, nu a fost eficient”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de gravă este situația PUZ-urilor de sector? Paul Racoviță, inspector general al ISC: „Nu mai poți nici gardul să îl construiești. Efectele sunt dezastruoase”

EXCLUSIV VIDEO | Cât de calificați sunt muncitorii străini veniți pe șantierele din România? Concluzia lui Paul Racoviță, inspectorul general al ISC

EXCLUSIV VIDEO | Autoritățile vor să reducă birocrația pentru regenerabile. Paul Racoviță: „O documentație de urbanism pentru un parc eolian nu spune nimic”

EXCLUSIV VIDEO | Este sau nu posibilă demolarea controversatei Cathedral Plaza? Răspunsul lui Paul Racoviță, inspectorul general al ISC