Gen. Eugen Bădălan: „Putin ar putea să agreseze spațiul euro-atlantic numai după obținerea unei victorii în Ucraina!”

Cel mai apropiat conflict armat, mai precis războiul declanșat de Rusia prin invadarea Ucrainei, face ca autoritățile române să fie extrem de îngrijorate. România s-a trezit în al 12-lea ceas să dezbată în CSAT soarta și înzestrarea Armatei Române în cazul dramatic al unui atac armat.

Cel mai previzibil atac ar putea veni din partea Rusiei. Invitat la Gândul Exclusiv, gen. Eugen Bădălan, fost șef al Statului Major General, a subliniat câteva aspecte importante, de luat în considerare, referitoare la actuala politică a Kremlinului, dar și de ce trebuie să fim precauți și pregătiți.

„Războaiele creează istorie și creează și geografia administrativă, pentru că după război se schimbă hotare. Sfârșitul războiului are două trăsături caracteristice. Prima, învingătorii fac legea, învinșii se supun legii făcute de învingători.

Iar istoria este scrisă de învingători cum vor ei. Și uneori se mai supără istoricii pe mine când fac afirmația: (…) Istoria este un vast compendiu de mitologie. Ca atare, Putin, când s-a referit la istoria Imperiului Țarist și ulterior, a Uniunii Sovietice (n.r.- in interviul dat jurnalistului Tucker Carlson), a făcut-o prin prisma intereselor Federației Ruse de astăzi și prin prisma atitudinii de om care știe că nu poate fi învins de Ucraina. În Ucraina, noi trăim într-o situație dilematică. Ucrainenii nu pot obține victoria, rușii nu trebuie să obțină victoria„, a explicat generalul.

Resursele, motivul declanșării războaielor

Care ar fi variantele pentru ca războiul Rusia-Ucraina să ia sfârșit? Pacea face parte din prioritatea aflată pe agenda de lucru a liderilor lumii de doi ani de zile, însă, se lasă îndelung așteptată. Fostul șef al Statului Major General are propria opinie și aceasta e legată de motivațiile din spatele unui război:

„Una dintre variantele posibile ale sfârșitului acestui război este o pace ca în Coreea. Motivațiile războiului sunt multiple și întotdeauna războiul îl câștigă cei care își satisfac motivele pentru care au început războiul. Dintotdeauna cauza esențială a războaielor a fost accesul la resurse și controlul asupra resurselor. Asta a fost dintotdeauna motivul războaielor. E adevărat, resursele astea au diferit de la etapă la etapă.

Într-o vreme a fost sarea, altă dată a fost aurul, acum sunt petrolul și gazele, peste o vreme o să fie apa potabilă ș.a.m.d. Deci resursele au diferit. Dar motivul războiului a fost accesul la resursă și control asupra resurselor. Cel mai bine am văzut această treabă în Oceanul Indian. E o insulă aparținătoare de India, Insula Elefanților, în care există o singură sursă de apă, sursă de apă care este în interiorul unui templu budist. În acea insulă dacă nu ești budist, nu poți trăi, nu poți bea apă. A fost cel mai bun exemplu de control al resurselor.

E adevărat că de-a lungul vremii a mai existat un motiv. În vremea politeistă, încercarea de a demonstra că zeul meu e mai puternic decât zeul tău și această chestie care ține de ideologie până la urmă, că în monoteism, la fel, ciocnirea între civilizațiile monoteice, dau creștinii de o parte, musulmanii de partea cealaltă.

O singură confruntare ideologică s-a încheiat acum. Că pe timpul Războiului Rece confruntarea era dintre două filozofii politice: capitalismul și comunismul care s-a estompat. În legătură, că vorbeam mai înainte de războaiele religioase, în legătură cu războaiele religioase, totul și acolo-i discutabil, pentru că Cruciada creștinilor împotriva Constantinopolului care era tot creștin, de fapt, ne transmite că era tot bătălia pentru resurse”, a precizat Eugen Bădălan.

„Războiul va continua!”

Gândul a vrut să afle de la generalul Bădălan, ofițer superior cu o vechime de aproape patru decenii în MApN, dacă Vladimir Putin ar putea avea soarta lui Saddam Hussein în cazul în care Rusia ar ataca o țară NATO.

„Discutabil. Problema se pune în felul următor. În ce condiții Putin ar ataca o țară NATO? Interes are, pentru că, din start, să nu uităm care au fost obiectivele politice ale invaziei din Ucraina, anunțate de Kremlin fără niciun fel de perdea. Obiectivul maximal politic a fost schimbarea ordinii mondiale. Al doilea obiectiv: desființarea așa-zisului stat neonazist Ucraina. Așa. Și celelalte nu contau. El (n.r.- Vladimir Putin) până acum nu și-a îndeplinit niciunul din obiectivele războiului. Deci, din punctul lui de vedere, războiul va continua, dacă ține neapărat să-și îndeplinească obiectivele. Nu va renunța.

Și trebuie să ne gândim la următorul lucru: în ce condiții Putin ar putea să agreseze spațiul euroatlantic? Numai după obținerea unei victorii în Ucraina. Pentru că el nu are capacitatea. Rusia, nu el. Rusia nu are în acest moment capacitatea să lupte deschis pe mai multe fronturi și cel puțin eu am mai făcut o referire la posibila evoluție. În viitorul imediat, 4-5 ani de zile nu există condiții ca Putin să agreseze o țară membră NATO. Dar după trecerea celor cinci ani de la care am făcut referire nu știm ce se poate întâmpla. Aș vrea să mai spun un singur lucru.

Eu nu sunt de acord cu afirmațiile astea categorice făcute de unii politicieni din România că nu există niciun risc la adresa securității României și că România este apărată de NATO. Și cu asta am încheiat povestea. Afirmațiile pentru un an electoral sunt perfecte, că au nevoie de un public votant liniștit, cuminte, care să le mulțumească că au mai mărit marja de impozitare la pensie de la 2.000 la 3.000″, a conchis generalul.

Generalul trage mai bine acum, în poligon, decât înainte de a ieși la pensie

România are rezerviști din ce în ce mai în vârstă. Cu toate acestea, unii dintre cei care au făcut armata, mai ales cei care au fost cadre MApN, mai exersează și acum în poligon. Câte arme are generalul Bădălan acasă?

„N-am niciuna. N-am nicio armă. Am avut 12 arme pe care le-am înstrăinat. Cea mai mare parte dintre ele le-am donat fiului meu mijlociu, care este inginer agronom, umblă pe câmp toată ziua. Nici el nu le păstrează la domiciliu pentru că nu-i permite legea. E un depozit de arme unde le ține depozitate. Acasă are doar două arme de vânătoare.

Îmi e greu să spun care era cea mai tare dintre ele, pentru că din punct de vedere al puterii de foc, am avut o carabină fabricată pe timpul Regatului Cehiei, care intra în categoria arme pentru elefanți, așa, dar am avut și arme care prin vechimea lor devin arme de colecție, am avut Mosin-Nagant, de exemplu, o armă fabricată înainte de primul Război Mondial (n.r.- este o pușcă cu repetiție, folosită de Imperiul Rus și Uniunea Sovietică ). Am avut pistol-mitralieră Orița, de fabricație românească. În perioada interbelică, noi, români, am produs un pistol-mitralieră proiectat de Orița (căpitanul Marin Orița, n.r.), de aia s-a chemat așa. Deci e greu de spus care armă a fost cea mai bună sau cea mai tare”,

Fostul șef al Statului Major General a dezvăluit la Gândul Exclusiv că și acum mai exersează în poligon la țintă.

„Din când în când mai trag. Ba mai bine, că acum (n.r.- la pensie) n-am nicio emoție!”, a spus acesta.

Ce i-a spus generalului, cândva, ministrul Apărării din China despre România

Suntem prea mici noi, românii, pentru războaiele mari? Aceasta a fost ultima întrebare adresată generalului Eugen Bădălan, gândindu-ne, evident, la modul în care România ar putea face față unei agresiuni armate. Generalul nu e de acord cu această concluzie.

„Am avut o dată o întâlnire cu ministrul Apărării Chinei și într-o discuție eu am spus, am făcut afirmația că România este o țară mică și el mi-a zis: «Stop! România nu e o țară mică. Sunteți a 7-a țară din continentul european. A 7-a țară dintr-un continent nu e o țară mică, dar nimeni nu are interesul să vă spună că nu sunteți mici și v-a intrat și vouă în cap că sunteți mici și neînsemnați, de aia sunteți mici»”, a precizat Eugen Bădălan.

CITEȘTE ȘI:

Gen. (R.) Eugen Bădălan: „Sunt surprinzătoare RESURSELE Hamas. În prima oră a atacului au lansat 5.000 de rachete sol-sol”

VIDEO | Gen. (R.) Eugen Bădălan: „În Evul Mediu, arabii au venit și au cucerit cetatea Israelului. Dreptul istoric nu are relevanță”