Industria noastră de reciclare este pregătită pentru mare parte dintre deșeurile de ambalaje din România, a declarat consilerul de stat, Mihaela Frăsineanu, în cadrul conferinței Recycle Now.
„Este pregătită România să transforme reciclarea într-o sursă în economia circulară? Într-adevăr, este o întrebare interesantă pe care am și primit-o săptămâna trecută, la o întâlnire cu reprezentanți ai unuia dintre marii producători din România, dacă România este pregătită pentru avalanșa de ambalaje colectate prin sistemul de garanție-returnare și care devin deșeuri. Am spus că din punctul meu de vedere și din analiza realizată de Administrația Fondului pentru Mediu, da, industria de reciclare abia așteaptă aceste ambalaje, pentru că sunt foarte multe situații în care această industrie de reciclare reușește să supraviețuiască cu deșeuri aduse din străinătate. Deci, da, industria noastră de reciclare este pregătită pentru mare parte dintre deșeurile de ambalaje din România.
Pe de altă parte, Administrația Fondului pentru Mediu finanțează prin intermediul unui ghid și construirea a mai multor fabrici de reciclare pe tipurile de materiale pentru care nu avem acum capacitate în România și ne dorim ca la jumătatea lunii iunie să vină și să depună proiecte, proiecte mature și relevante cei care își doresc cu adevărat și care văd oportunități în această industrie de reciclare”, a declarat Mihaela Frăsineanu.
Mihaela Frăsineanu spune că România este deficitară la capitolul deșeuri municipale.
„Dacă este să vorbim despre deșeurile municipale, cele care sunt gestionate de autoritățile publice locale, trebuie să recunoaștem că nu stăm foarte bine. Procentul este destul de mic și variază între 12% și 15%. Unul dintre motive este, într-adevăr, slaba dotare cu infrastructură de colectare separată.
Al doilea motiv este poate nu atât de buna educare și conștientizare a populației în ceea ce privește mai ales impactul negativ pe care deșeurile respective le au și asupra mediului, dar mai ales asupra sănătății umane. Poate că nu realizăm de cele mai multe ori că toate deșeurile astea abandonate pe oriunde, în natură sau în depozitele de deșeuri au impact și asupra solului și asupra pânzei de apă freatice sau de adâncime, dar și asupra aerului pe care îl respirăm, pentru că descompunerea deșeurilor duce la eliminarea în atmosferă, în primul și în primul rând, a metanului, un element foarte poluant și cu impact negativ asupra sănătății. Deci nu stăm bine.
Dacă pentru deșeurile de ambalaje sau pentru deșeurile din echipamente electrice și electronice, pentru deșeurile de baterii și acumulatori, cumva avem reglementată gestionarea, mai există încă multe tipuri de deșeuri pentru care încă nu avem legislație primară sau secundară suficientă, cum este, de exemplu, cazul deșeurilor biodegradabile și acum avem un grup de lucru constituit la nivelul cancelariei și ne dorim ca în scurt timp, în maxim două luni, să ieșim cu o legislație subsecventă legii privind gestionarea deșeurilor biodegradabile care să ajute la obținerea unui compost de calitate, compost care se poate transforma într-un îngrășământ natural și poate fi folosit în agricultură”, a completat consilerul de stat, Mihaela Frăsineanu.
Partenerii Conferinței Recycle Now au fost Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), Asociația OIREP Ambalaje, Profi, RetuRO, Green Point și Red Point.
CITEȘTE ȘI: