TEZAURUL furat, DISPĂRUT pentru totdeauna? Nicio veste din Olanda, după trei săptămâni. „Așa o valoare nu știu dacă se va pierde ușor”

Mai puțin de trei minute au fost suficiente într-o noapte de ianuarie pentru ca România să ajungă, încă o dată, în primele știri din lume. Cu o seară înainte ca expoziția „Dacia! Empire of Gold and Silver” să se închidă, hoții au aruncat în aer un zid al Muzeului Drents din localitatea olandeză Assen și duși au fost. Patru artefacte inestimabile din patrimoniul nostru național au dispărut fără urmă.

După marele jaf din noaptea de 24 spre 25 ianuarie 2025, a început cursa contracronometru a României pentru recuperarea coifului de la Coțofenești și a trei brătări dacice. Autoritățile au reacționat instant la auzul anunțului de necrezut al poliției olandeze, iar premierul Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, au avansat ideea unei recompense.

Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, pe vremea căreia a fost aprobată plecarea acestor valori în afara țării, a menționat că, fiind vorba de un furt, ”Olanda are datoria să identifice hoții şi să redea României piesele de tezaur furate”. Directorul Muzeului Naţional de Istorie, Ernest Oberländer-Târnoveanu, a fost demis. Corpul de Control al premierului a început analizarea documentelor referitoare la tezaurul dacic, iar Parchetul General a înregistrat un dosar penal.

ALEGERI 2025 Guvernul DEZMINTE un nou fake news: „Pregătirea scrutinului electoral pentru alegerea președintelui României este în grafic”

16:06

ACTUALITATE Peste 60 milioane lei la bugetul de stat, de la ANPC, în urma celor 9.452 de amenzi aplicate

16:02

Coiful de aur de la Coțofenești, purtat la vremea sa, posibil, de un rege geto-dac, dar și cele trei brățări dacice încrustate cu șerpi au devenit vedete pentru majoritatea românilor abia când au dispărut. Așa că au declanșat și ei propria explozie: a rețelelor sociale. Facebookul Muzeului Drents a fost invadat de păreri revoltate.

„Expoziția este absolut fascinantă”

Recent, cele 669 de artefacte rămase din expoziție au fost readuse în țară, iar oamenii pot veni să le admire la Muzeul Național de Istorie.

„Expoziția permanentă «Tezaur istoric» este una dintre primele expoziții deschise o dată cu Muzeul Național de Istorie a României, încă din anii 1970. Această expoziție începe cu cele mai vechi descoperiri arheologice din aur datând din perioada neolitică, mileniul al V-lea înainte de Hristos, și ajung până la începutul secolului al XX-lea. Una dintre cele mai atractive vitrine ale acestei expoziții este cea cu bijuterii ale familiei regale.

Toată lumea este șocată când intră. Intri într-un spațiu un pic întunecat, lumina este frumos proiectată pe obiecte, totul este strălucitor. În general, oamenii nu se așteaptă să găsească așa ceva într-un muzeu”, a precizat Cristiana Tătaru, șefa secției Cabinet Numismatic și Tezaur Istoric.

„Este absolut fascinantă expoziția. Sunt multe obiecte de o valoare inestimabilă pentru tezaurul țării. Acum am venit cu un grup de elevi pe care îl coordonez ca dirigintă. Am vrut să vadă și ei aceste minunate obiecte din tezaurul nostru. Am mai fost acum mult timp. Din păcate, am aflat că se vizitează puține săli, clădirea este în continuare în renovare. Sperăm să venim și atunci când se vor putea vizita și celelalte săli, și celelalte obiecte care se află în custodia muzeului.

Pentru mine, este și fascinant, și emoționant în același timp, ca orice muzeu de istorie și orice este legat de trecutul nostru”, a spus o doamnă care a venit să viziteze expoziția „Tezaur istoric”.

„Foarte frumos. Am mai fost. Îmi place deosebit de mult. Am venit în varianta de familie extinsă și le-am arătat și lor. Foarte frumos, îmi place mult tezaurul. Mereu găsești aici un crâmpei de istorie care chiar este grăitor pentru noi”, a spus un alt vizitator.

Încă din ziua jafului, istoricul și detectivul de artă Arthur Brand și-a arătat îngrijorarea în privința recuperării pieselor furate. El a subliniat că aurul furat este adesea topit pentru valoarea sa.

În alertă maximă, poliția olandeză a arestat trei suspecți. Potrivit presei, doi aveau trecut infracțional bogat, iar unul este considerat chiar deosebit de periculos. Anchetatorii au folosit metode considerate extreme pentru practicile olandeze. Pentru că nu au indicat locul unde s-ar afla obiectele furate, numele și fotografiile lor au fost făcute publice.

La o săptămână de la furt, detectivul Arthur Brand a declarat că, în proporție de 50%, hoţii au topit deja comorile româneşti, pentru că aceștia refuză să vorbească.

„Suspecţii nu spun nimic. Te-ai aştepta ca ei poate să înceapă să vorbească acum, deci există o şansă ca ele să nu mai existe”, a spus Arthur Brand, la o emisiune televizată.

„Eu cred că va fi recuperat tezaurul”

În anchetă este implicată o echipă internaţională similară celei utilizate în cazul catastrofei aviatice MH17 din 2014. Este cel mai avansat instrument pentru o anchetă internaţională în cazuri penale.

„Eu cred că va fi recuperat tezaurul. Eu sunt o fire optimistă și așa o valoare nu știu dacă se va pierde ușor. Sunt obiecte mari, deosebit de valoroase și sper din tot sufletul să fie găsite”, este de părere un alt vizitator al expoziției.

În urmă cu o săptămână a venit însă o veste șocantă. Olandezii au întrerupt orice comunicare cu partea română, în privința informaţiilor despre anchetă, a dezvăluit Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul demis al Muzeului Naţional de Istorie, în podcastul „Zi de muzeu.”

„Din păcate, colegii olandezi au comunicat echipei care a plecat să demonteze şi să repatrieze expoziţia că, din momentul în care noi am dezvăluit date confidenţiale din contract, date care măresc presiunea asupra anchetatorilor, acum hoţii ştiu nu numai că au furat nişte piese importante, dar au şi o idee de ordinul mărimii, care le permite să şantajeze mai uşor”, a mărturisit Ernest Oberländer-Târnoveanu.

Primii trei suspecţi prinși în cazul jafului de la Muzeul Drents rămân în arest. Pe 9 mai, cei doi bărbați și o femeie vor ajunge în fața judecătorului.

Poliția olandeză a arestat joi și un al patrulea suspect, dar nu cel văzut inițial în magazinul de bricolaj, care este încă dat în urmărire.

Un pasionat de istoria României, antreprenorul olandez Alex van Breemen, care oferise inițial o recompensă de 100.000 de euro, a crescut la 250.000 de euro suma pentru găsirea artefactelor.

Întreaga colecţie de obiecte dacice din aur şi argint era asigurată cu peste 30 de milioane de euro, potrivit fostului director al Muzeului Naţional de Istorie. Guvernul olandez a anunțat că va oferi despăgubiri parţiale.

„Suntem mai dornici să vedem obiectele din aur”

Cornel Ilie, directorul adjunct al Muzeului Național de Istorie a României, susține că jaful din Muzeul Drents a fost un eveniment ieșit din comun și că măsurile de securitate s-au luat „în așa fel încât să se preîntâmpine orice s-a putut lua în calcul”.

„Mi se pare deosebită expoziția. Venim din Constanța cu copiii. Mă bucur că pot vedea și ei așa ceva. Eu am văzut în studenție tot Muzeul de Istorie, atunci era deschis. Sunt impresionată de ceea ce văd. Probabil că și pe fondul discuției dispariției obiectelor din Olanda suntem și mai impresionați și mai dornici să vedem obiectele din aur. Și în Sankt Petersburg am văzut obiecte din aur, probabil ale noastre. Merg des în astfel de expoziții, îmi face plăcere să văd. Am nepoți care au venit și au vizitat, au văzut ce valoros este patrimoniul românesc”, a mărturisit o altă vizitatoare a expoziției.

Fostul șef al securității de la muzeul național al Olandei din Amsterdam, Ton Cremers, crede că securitatea la Muzeul Drents era precară. Expertul în securitate a fost mirat de cei care se mulțumesc să spună că a avut loc o explozie care a dărâmat zidul și nimic nu putea fi făcut pentru a opri jaful.

„Directorii de muzee spun uneori lucruri care nu sunt adevărate despre securitate. Asigurătorii nu par să aibă suficientă expertiză în domeniul securității. (…) Românii au eșuat prin faptul că nu au stabilit cerințe clare pentru securitate. Asiguratorul a eșuat. Muzeul Drents a eșuat. Și Agenția Patrimoniului Cultural din Olanda, care a garantat o parte din daune, a eșuat. Lanțul a eșuat. Lucrurile au mers teribil de prost aici”, a precizat Ton Cremers.

CITEȘTE ȘI:

Obiectele din TEZAURUL României readuse din Olanda după furtul din Muzeul Drents pot fi văzute la Muzeul de Istorie

Anchetatorii olandezi, SUPĂRAȚI pe partea română, în dosarul furtului tezaurului: „Nu mai colaborează” / DEZVĂLUIRI despre „jaful mileniului”

Autor

Ligia Enache

Licențiată în jurnalism, cu master în Comunicare și Relații Publice, a început să lucreze în presă în 1991, la TVR. În 21 de ani, a trecut prin toate etapele jurnalismului de televiziune, ca ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele