Biserica anglicană din București aparține de Dioceza Europei și se află în subordinea Arhidiaconului pentru Europa Centrală, cu sediul la Viena. Lăcașul de cult este situat în apropiere de Grădina Icoanei, la intersecția dintre străzile Arthur Verona și Alexandru D. Xenopol.
Intrarea în biserică se face pe latura de sud, la baza turnului înalt de 11 m care precede construcția. Sala și corul sunt unite într-o singură încăpere dreptunghiulară și sunt acoperite cu o boltă poligonală. Pe latura sudică, alături de sacristie, se află o navă laterală despărțită prin două arcade în arc frânt. Orga este amplasată într-o nișă.
Pereții interiori sunt zugrăviți simplu. Pe ei atârnă câteva tablouri cu scene religioase. Plafoanele încăperilor principale sunt acoperite cu lambriuri din lemn finisate în culoare maro. La exterior, fațadele sunt acoperite cu cărămidă aparentă, roșie. Ferestrele au ancadramente din piatră, încadrate în arcade oarbe frânte.
În anul 1900 Sir John Kennedy, ambasadorul Marii Britanii la București, a obținut cu titlu gratuit terenul pe care se află în prezent biserica, teren care aparține și acum Marii Britanii.
Regina Maria a României a sprijinit ridicarea bisericii și a comandat proiectul arhitectului Victor Ștefănescu, care a abordat un stil neogotic victorian de sorginte elizabetană. Lucrările s-au terminat în 1914. Chiar și așa, mobilierul care era comandat din Anglia nu a putut fi adus din cauza Primului Război Mondial. După terminarea războiului, cu ajutorul donațiilor episcopului de Gibraltar și ale reginei Maria, construcția a fost finisată și dotată cu orgă și mobilier comandate în Marea Britanie. Prima slujbă în noua biserică s-a ținut abia în ziua de Paști a anului 1922. De atunci, în biserică s-au ținut slujbe în mod constant – inclusiv căsătorii și botezuri. Nu s-au ținut astfel de ceremonii în perioada 1940-1944, când Bucureștiul a fost ocupat de germani. În plus, biserica Anglicană a găzduit și numeroase concerte de muzică medievală, muzică clasică și jazz.
Pe parcursul celui de-al doilea război mondial, biserica a fost închisă, fiind îngrijită de un paznic și curățar al bisericii care a fost plătit de Ambasada Elveției. A fost redeschisă doar în ziua de Crăciun din 1944, cu ajutorul Marinei Regale și personalului militar american. După ce comuniștii au preluat puterea în România, nu a mai existat capelan permanent, slujbele fiind ținute lunar de preoți în vizită. Începând cu 1966, biserica a avut din nou un preot permanent. Preotul actual este Martin Jacques.
În anul 2008, în fața bisericii a fost inaugurată o fântână. În centrul ei se află o sculptură, iar ansamblul se numește Fântâna Maternității. Asta pentru că înfățișează o femeie însărcinată care îl ține în brate pe Sfântul Gheorghe copil, ucigând un balaur. Între iunie 2009 și mai 2010 a fost executat proiectul Pieței Bisericii Anglicane, prin închiderea străzii Pictor Verona de la intersecția cu strada Dionisie Lupu până la intrarea în Grădina Icoanei. Astfel, spațiul creat are ca element central Biserica Anglicană și este o zonă pietonală.
Biserica Anglicană este o biserică istorică, despărțită de Biserica Romei în timpul Reformei protestante, în Anglia, prin ruptura regelui Henric al VIII-lea de papa Clement al VII-lea, care a refuzat să-i accepte divorțul. În Scoția și SUA poartă denumirea oficială de „Biserica Episcopaliană”. Pe 14 iulie 2014, Biserica Anglicană a decis să accepte episcopi femei.