VIDEO Biserica Domnița Bălașa, singura amintire a vechilor așezăminte brâncovenești (DOCUMENTAR)

Biserica Domnița Bălașa este o biserică ortodoxă, construită în stil neo-bizantin și se află în centrul Capitalei. Hramul lăcașului este Înălțarea Domnului, dar și cel al Sfinților Mucenici Brâncoveni. Biserica este declarată monument istoric și este înscrisă în Lista monumentelor istorice din București, sub denumirea de Biserica „Înălțarea Domnului” – Domnița Bălașa.

Acest lăcaș de cult rămâne singura amintire a vechilor așezăminte brâncovenești, distruse în anul 1948 pentru construirea noului centru civic.

Numele bisericii provine de la prima biserică ridicată pe acest loc, în anii 1743-1744, ctitorită de Domnița Bălașa, cea de-a șasea fiică a lui Constantin Brâncoveanu și de soțul ei, marele ban Manolache Rangabe, zis Lambrino. Această primă biserică a fost transformată într-un paraclis, însă a fost demolată în 1871, iar pe locul altarului a fost construită o piatră comemorativă.

În anul 1750, Domnița Bălașa a înălțat, pe locul bisericii actuale, un mic complex. Mai exact, o a doua biserică, cu hramul hramul Înălțarea Domnului, lângă care a înființat o școală și un azil de bătrâni. Clădirea bisericii a fost demolată, după ce a fost afectată de cutremurul din anul 1838.
Încă de atunci, timp de 4 ani, a fost construită o a treia biserică cu același hram, în stil neogotic. Ctitor a fost Safta Brâncoveanu, fiica lui Teodor Balș și a Profirei Rosetti. Însă și această biserică s-a degradat repede, din cauza faptului că terenul pe care a fost clădită a fost expus indundațiilor de pe râul Dâmbovița. Astfel, în 1881, și această nouă clădire a fost dărâmată.

Ulterior, a fost construită actuala biserică. Aceasta a fost zidită în timpul domniei Regelui Carol I al României și a Reginei Elisabeta fiind al patrulea lăcaș de cult ridicat pe acest teren. Construcția a durat patru ani, între anii 1881 – 1885 și a fost realizată în stil neoromantic și neobizantin după planurile arhitectului Carol Benesch și ale lui Alexandru Hristea Orăscu și Hartman. Aceasta a fost construită în formă de cruce, la care s-a adăugat absida poligonală a altarului.

Din cauza deteriorărilor produse de cutremurul din anul 1940, biserica a fost restaurată și consolidată între anii 1959-1962 după proiectul acad. prof. Aurel Beleș și a inginerilor Ion Stănculescu și Ion Beleș. Biserica a mai fost consolidată și după cutremurul din anul 1977, iar în anul 1994 a fost resfințită cu ocazia canonizării Sfinților martiri Brâncoveni, adăugați la hramul bisericii.

Lăcașul de cult are și elemente occidentale, cum ar fi vitraliile comandate în Germania, cu stemele brâncovenești și ale Țării Românești. Policandrul, un element cu o valoare artistică semnificativă, a fost realizat la Viena, în timp ce decorațiile interioare cum ar fi mobilierul, catapeteasma și ușile, au fost realizate de către Petre și Mihai Babici. În pronaos sunt zugrăvite portretele ctitorilor Manolache Rangabe, Zoe Brâncoveanu, Constantin Brâncoveanu, Domnița Bălașa și mama acesteia, doamna Marica Brâncoveanu.

Exteriorul se remarcă prin absidele laterale încadrate de patru scări, deasupra cărora se înalță patru turle octogonale. Deasupra centrului naosului se înalță turla mare a Pantocratorului.

În interiorul bisericii, în două nișe laterale, se află mormintele Domniței Bălașa și al Domniței Zoe Brâncoveanu, soția domnitorului Gheorghe Bibescu. Monumentul funerar al Domniței Bălașa, „Întristarea”, este opera sculptorului Ion Georgescu și este înscris în lista monumentelor istorice din București, în timp ce monumentul funerar al Domniței Zoe Brâncoveanu, aflat în partea opusă, este opera sculptorului francez Jules Roulleau.

Încă din perioada interbelică, lumea mondenă a vremii oficializa aici nunțile și botezurile. Lucru care s-a păstrat și astăzi, dat fiind faptul că biserica a rămas un exemplu de rafinament și eleganță. De remarcat este faptul că în Biserica Domnița Bălașa nu au loc niciodată slujbe pentru înmormântări.

Mai mult, biserica Domnița Bălașa este renumită și pentru corul său, numit Corala Carmen, ale cărui încercări de a duce muzica bisericească cât mai aproape de perfecțiune au fost mereu remarcate, atât de specialiști, cât și de simplii credincioși. În prezent, Corala Carmen este dirijat de Cristina Mihai și are în componență 15 membri, toți fiind interpreți profesioniști, membri ai corurilor Operei Române, Operetei, Filarmonicii George Enescu, sau foști coriști ai acestora.