EXCLUSIV VIDEO | Muzeul Cinegetic Posada și poveștile lui fascinante. De la CASTELUL lui Gheorghe Bibescu la trofeele lui Ceaușescu
Situat la o azvârlitură de băț de localitatea Comarnic, chiar în buza serpentinelor amețitoare care șerpuiesc de-a lungul Drumului Național 1 spre creștetul montan al Sinăii, Muzeul Cinegetic – unicul de acest gen din România – își întâmpină vizitatorii cu ziduri impunătoare și arcade pe măsură, ce străjuiesc intrarea într-un veritabil templu al vânătorii. Construit pe așezământul fostului castel al domnitorului Gheorghe Bibescu, muzeul adăpostește o colecție impresionantă de trofee vânătorești, de la capul bourului ucis în apa Moldovei de Dragoş Vodă, la coarne impunătoare de cerb carpatin, blănuri de urs care acoperă pereți întregi sau colți uriași de mistreți, vânați în pădurile de odinioară ale străvechiului ținut românesc. Toate își au poveștile lor fascinante, desprinse din cine știe ce cotlon prăfuit de istorie.
Înainte de a le asculta, la îndemnul și sub îndrumarea muzeografului Florentina Pitic, aflăm, însă, câte ceva despre punctul zero al meleagurilor prahovene pe care a fost ridicat, cu decenii în urmă, Muzeul cinegetic Posada. Pentru asta ne întoarcem în timp, în anii premergători Revoluției pașoptiste, atunci când domnitorul Gheorghe Bibescu a ordonat ridicarea unui conac princiar, extins ulterior și ridicat la rangul de castel.
Incendiat de germani și jefuit de unguri
Trecut prin foc și sabie, incendiat de germani, iar mai apoi, jefuit și distrus în întregime de furia maghiară, castelul lui Gheorghe Bibescu renaște din propria-i cenușă la câțiva ani distanță de momentul Revoluției din Decembrie 1989. Pe locul în care se ridicau cu mai bine de un secol jumătate în urmă impunătoarele ziduri ale reședinței princiare a fost ridicat Muzeul Cinegetic.
Un muzeu care ascunde sute de povești nemaiauzite
Începem periplul nostru prin încăperile spațioase și extrem de înalte ale muzeului. La fiecare pas, ne întâmpină câte un exemplar din fiecare animal în parte din cele care au populat și o fac încă, o parte din ele, pădurile seculare ale diferitelor zone geografice românești. Reținem dincolo de aspectele pur descriptive ale fiecărei sălbăticiuni prezentate de gazda noastră, și trofeele care au adus faimă vânătorilor români de pe urma capturării respectivului animal.
Facem un scurt popas în dreptul unei statuete din bronz. Are o istorie aparte și este indisolubil legată de uriașul cap de bour, atârnat pe perete. Este corespondentul moldav al impunătorului zimbru care trăia cu secole în urmă în sălbăticie și care, în zilele noastre, poate fi văzut doar dincolo de gardurile de sârmă ale rezervațiilor naturale.
Urmărește reportajul video ce însoțește acest material pentru a vedea care este povestea statuetei din bronz, dar și pentru a afla care sunt recordurile vânătorești stabilite de fostul dictator Nicolae Ceaușescu și ce trofee obținute de el, de pe urma expedițiilor de vânătoare la care a luat parte, sunt expuse în Muzeul Cinegetic de la Posada.
Recordurile unui dictator
Rând pe rând, exponatele din Muzeul Cinegetic Posada își dezvăluie micile secrete și ciudățenii, ce țin de viața de sălbăticiune petrecută departe de ochiul uman, în adâncul pădurii, acolo unde, până să ajungă în bătaia puștii vânătorului, își duc existența de necuvântătoare. Din nou, auzim rostit cuvântul trofeu asociat termenului de record vânătoresc. Da data aceasta, fiara răpusă e celebrul mistreț, atât de des întâlnit în pădurile de pe întreg cuprinsul țării noastre, iar degetul încleștat pe trăgaciul armei a aparținut, din câte aflăm de la muzeograful Florentina Pitic, nimănui altcuiva decât fostului dictator Nicolae Ceaușescu, un împătimit al expedițiilor vânătorești. Lui îi este atribuit râvnitul trofeu al celor mai mari colți de mistreț vânat vreodată pe teritoriul României.
Ursul, una dintre marile „vedete” ale muzeului
Tot de numele fostului dictator Nicolae Ceaușescu este legat și următorul nostru popas în periplul prin sălile majestuoase ale muzeului cinegetic de la Posada. O sală rezervată în exclusivitate celui supranumit regele pădurilor românești. Nimeni altul decât Moș Martin, al cărui mormăit fioros ne acompaniază, dinspre boxele stației de sunet cu care este dotat muzeul pentru fiecare încăpere în parte. Și aici avem parte de trofee naționale și mondiale de prestigiu.
Terminăm aici această primă parte a turului nostru prin vastul muzeu cinegetic de la Posada. Se opresc tot aici, deocamdată, și poveștile istorisite de ghidul, pentru noi de ocazie, pentru vizitatorii muzeului, unul care își cunoaște îndeaproape meseria și menirea de dribler printre meandrele istoriei și cele ale unor exponate unice în România.
În partea a doua a reportajului nostru vom afla amănunte interesante, inedite, despre multe alte necuvântătoare dintre cele care formează spectrul extrem de larg al regnului animal, întâlnit îndeobște pe teritoriul țării noastre. Totul sub egida fascinantului și deopotrivă încercatului muzeu vânătoresc din coasta Munților Bucegi.
În acest context ecologic se înscrie și vânatul românesc, valoros nu numai din punct de vedere numeric, dar și al diversității și vigurozității, pus în evidență de calitatea trofeelor. Astfel, România a ocupat, constant, primele locuri ca număr de medalii obținute: record mondial la capra neagră în anul 1937 la expoziția Internațională de la Leipzig (Germania), record mondial la cerb, în anul 1981 la expoziția de la Plovdiv (Bulgaria), recorduri mondiale la craniu și blana de urs, cât și la blana de lup, în anul 1985 la expoziția de la Brno (Cehia).
CITEȘTE ȘI: