VIDEO | Expoziție dedicată presei, la Muzeul Literaturii. ”Într-o perioadă de 60 de ani, în România au apărut câteva sute de reviste și de publicații”

Muzeul Literaturii Române din București găzduiește, până în 10 mai, o expoziție care marchează 30 de ani de la inițierea Zilei Mondiale a Libertății Presei. Expoziția include și periodice din secolul al XIX-lea. Mădălina Corina Diaconu, secretarul general al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), spune că exponatele surprind presa de toate tipurile.

„Am vrut să aducem la lumină ziare vechi, ziare care și ele s-au confruntat cu libertatea presei. Pentru că problema adevărului nu este doar acum, în secolul XXI, a fost de la bun început.

Am adus în prim plan ziare de secol XIX, primele tipărituri în limba română, în latină, dar și în limba română cu alfabet chirilic. Sunt aici Albina Românească, Vocea Română în franceză, superbele ziare de presă satirică. Au un limbaj extraordinar, deci ce am încercat a fost să prezentăm celor care vor veni la Muzeul Național al Literaturii Române presă de toate felurile, și școlară, și bisericească, și de știri.

Avem Democrațiunea, avem Timpul, unde a scris Eminescu, cred că doar venind aici, la fața locului, și uitându-ne la aceste ziare ne putem face o idee cât de bogată a fost țara aceasta atunci când vorbim de jurnalism, când vorbim de jurnaliști și de ceea ce înseamnă pentru om o știre bună, mai puțin bună. Da, contează! Omul lua ziarul și în 1800, și în 2023″, a spus, pentru Gândul, secretarul general al UZPR.

Mădălina Corina Diaconu le spune tinerilor jurnaliști că dacă învață să scrie și să gândească românește, vor găsi cu siguranță și ce este libertatea presei, și ce nu este libertatea presei.

”Să îi respecte pe cei dinainte, pentru că jurnalismul nu s-a născut astăzi, chiar dacă avem acest social media care ne ajută foarte, foarte mult, dar ne și încurcă. Tinerii jurnaliști trebuie să înțeleagă că ei au ajuns aici datorită celor dinaintea lor și n-ar strica să-i asculte puțin”, a adăugat secretarul general al UZPR.

„Când citești la 1871 despre democrație, nici nu-ți vine a crede că s-a vorbit vreodată despre democrație înainte de 1990”

„Cei care au inițiat această aniversare au spus: libertatea de exprimare a presei este aceea care potențează drepturile omului. Dacă ar exista capacitatea de a avea o voce a fiecărui cetățean prin care el să-și formuleze nevoile, prin care el să aibă cererea pentru un serviciu, o informație, atunci toate lucrurile ar fi foarte simple. Dar presa, această putere a democrațiilor, a statului de drept, poate să ajute vocea cetățenilor, să le ducă informația și să așeze lucrurile într-o logică pentru care cetățeanul care este mobilat nu cu gândire critică, să poată spune: aici mă interesează, aici nu mă interesează”, a spus secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO, Madlen Şerban.

În ce privește expoziția, Madlen Șerban spune că este o inițiativa binevenită, care ajută la înțelegerea unor evenimente în contextul perioadelor în care au avut lor, care arată rolul presei, începută demult în România.

”În primul rând, salut expoziția pentru inițiativă. Este foarte important pentru noi toți, nu doar pentru cei tineri, să știm că a existat presă făcută demult în România.

Când citești la 1871 despre democrație, nici nu-ți vine a crede că s-a vorbit vreodată despre democrație înainte de 1990, că părem toți că ne-am născut în 1990.

Nu am nostalgiile acelor ani, dar important este să înțelegem, în contextele acelor perioade, ce s-a întâmplat, de ce nu s-a întâmplat altfel și în felul acesta să încercăm, nu să omagiem, că nu trebuie să fie numai o sărbătoare viața noastră, deși n-ar fi rău, dar să încercăm să înțelegem în ce comunități am trăit, în ce societate am trăit. Și în felul acesta, probabil că ceea ce ar fi contribuția fiecăruia din rolurile diverse pe care le jucăm, am putea să facem un construct din acesta mai stabil”, a mai spus, pentru Gândul, secretarul general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

În cadrul expoziției sunt prezentate printre periodice Albina Românească, Vocea Română, Dacia Literară, Vatra, Ghimpele, Moftul Român, Școala și Biserica.

„Este o expoziție nu neapărat cronologică și nu neapărat istorică, în sensul în care ea acum e făcută mai mult ca o curiozitate pentru pitorescul secolului XIX. Sigur, pitorescul unui început în presa românească, dar unui început foarte, foarte dinamic.

Într-o perioadă de 60 de ani, în România au apărut câteva sute de reviste și de publicații, și aceste reviste și publicații pe care noi le-am învățat, că era Albina Românească, că era Curierul Românesc, erau Convorbiri Literale, dar nu sunt doar astea, sunt mult mai multe: Trompeta Carpaților, Dorobanțul și altele. De ce? Pentru că secolul XIX a fost într-adevăr un secol fervent publicistic, ca și secolul XX.

Noi, ceea ce am pus în expoziție a fost ca un omagiu adus secolului XIX, cu diversitatea de publicații și, mai ales fiindcă e la Muzeul Literaturii, am urmărit cine publică acolo. Veți găsi în aceste mici reviste marii oameni de cultură ai secolului XIX despre care știam că au scris cărți. Publicau Ion Ghica, Kogălniceanu, Ion Heliade Rădulescu, publicau și în alte reviste micuțe.

Toate acestea, sigur, sunt elemente de istorie literală, dar în același timp sunt și elemente de istorie a presei. Un muzeu al presei este, până la urmă, nu numai o necesitate, ar fi un gest mai mult decât firesc pe care trebuie să-l aducem acestor făuritori de cultură și societății românești”, a spus directorul general al Muzeului Național al Literaturii Române, Ioan Cristescu.