Sindicaliștii din educație au protestat miercuri atât în fața sediului Guvernului, cât și la Palatul Parlamentului. Aproape 15.000 de persoane, potrivit sindicatelor, au plecat în marș din Piața Victoriei spre Casa Poporului. Cei care și-au scandat câteva ore nemulțumirile prin centrul Capitalei vor salarii mai mari și investiții în sistemul educațional.
Liderul Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, Marius Nistor, spune că dacă nu vor găsi rezolvări la cererile lor, ar putea urma o grevă generală în învățământ, începând din 22 mai.
Marian Ferțadi este profesor de matematică la o școală din municipiul Sighetu Marmației. A făcut 13 ore din Maramureș până la București pentru a trage un semnal de alarmă, alături de ceilalți protestatari, că în sistemul de învățământ din România sunt multe probleme.
„Am venit să le atragem atenția guvernanților că trebuie să se orienteze și spre învățământ. Este foarte important! Avem nevoie de salarii mai mari. Avem nevoie ca personalul didactic auxiliar să fie plătit pentru orele suplimentare. Avem nevoie de o indexarea a salariilor, pentru că vă dați seama ce se întâmplă.
Avem nevoie ca oamenii să înțeleagă că de aici pleacă totul. România pleacă de aici, de la noi, de la învățământ. Dacă înțelegem asta, o să ajungem departe. Eu cred că oamenii cu scaun la cap – și sper că există în „România educată” – ar trebui să înțeleagă că dacă iese dascălul și spune că lucrurile nu merg bine, trebuie să rezolve lucrurile. Nu am venit de bine, nu am mers toată noaptea să vedem Bucureștiul. Bucureștiul e frumos, dar aici se iau deciziile importante pentru țara noastră.
Am să vă spun și un secret. Eu am trei copii. Nu le-am recomandat niciunuia să meargă în învățământ. Unul este medic, altul a terminat Academia. Eu am simțit că suntem ignorați, suntem marginalizați și am spus că nu e nevoie să treacă prin ce am trecut și eu. De ce? Noi, cei care am venit la catedră, am simțit o chemare, credeam că putem să schimbăm lucrurile. Unui tânăr cum este fiul meu, pe un salariu de 3.000 de lei, nu îi este bine”, a spus, pentru Gândul, Marian Ferțadi.
„Sperăm ca lumea să nu considere învățământul ca pe ultima clasă de bugetari. Învățământul este cel care creează oamenii pe baza cărora toți cei de acum vor mânca pensii”, a spus Paula Nacu, profesoară de informatică din Botoșani, prezentă la protest.
O profesoară de științe economice a povestit că nu-și poate plăti nici facturile din salariul său.
„Avem salarii cu care nu putem trăi. Facturile sunt foarte mari și am ajuns la limita răbdărilor. Solicităm urgent discuții și soluționarea acestei situații. Vrem salarii decente și depolitizarea școlilor din România.
Salariul meu, cu aproximație, este mult mai mic decât al unui șofer din primărie. Un salariu cu care eu nu reușesc să plătesc teancul de facturi care se adună lunar în cutia poștală”, a spus aceasta.
Gheorghe este fochist la o grădiniță din București. După 38 de ani în câmpul muncii primește un salariu minim pe economie. Deși banii nu îi ajung, spune că nu a venit la protest pentru bunăstarea sa, ci pentru viitorul tinerilor din învățământ.
„Poate se va face ceva, poate se vor uita cei care ne conduc și ne vor ajuta cu ceva, pentru că viața este foarte scumpă. Este foarte greu, ne descurcăm greu. Eu sunt în vârstă, medicamentele sunt scumpe și de mâncat, mâncăm mai puțin, noi, cei în vârstă.
Minimul pe economie am. Lucrez de 38 de ani. La cât am muncit, nu sunt mulțumit. Am venit să îmi ofer sprijinul aici. Eu mai am puțin și ies la pensie”, a spus bărbatul.
Prim-vicepreședintele Federației ”Spiru Haret”, Valeriu Partene, a spus că 30% dintre profesorii care s-au pensionat sunt rechemați la catedră din lipsă de personal.
„Prima și cea mai importantă „nemulțumire” este finanțarea sistemului de învățământ: salariile, investițiile. Ne dorim ca sistemul de învățământ să fie o prioritate națională. Dacă educație nu e, nimic nu e.
Trebuie să fie o cotitură în sistemul de învățământ, trebuie implicare totală. Vorbim de implicarea legislativă, legile educației care acum sunt în procedura parlamentară și apoi legea salarizării, în care întreg personalul din învățământ să fie așezat pe locul meritat. Astăzi, motivarea este nesemnificativă și lucrul acesta conduce la faptul că tinerii nu mai vin către educație. De aceea am ajuns să avem peste 30% de pensionari rechemați ca să facă educație. Oamenii aceștia cât o să mai poată?
Trebuie să se găsească o soluție de motivare a muncii în sistemul de învățământ. Dacă răspunsul de astăzi nu va fi cel pe care îl dorim, în perioada următoare am putea ajunge la grevă generală„, a afirmat liderul sindical Valeriu Partene.
În timpul protestului angajaților din învățământ nu au fost incidente, cu excepția momentului în care manifestanții s-au întâlnit în fața Palatului Parlamentului cu protestatarii AUR. Pentru a ține la distanță cele două mulțimi, jandarmii au montat garduri metalice.
Reprezentanții angajaților din educație care au protestat miercuri în Capitală au lăsat memorii la Guvern, la Parlament și la Președinție.
Sindicaliștii protestatari vor ca președintele Klaus Iohannis să medieze conflictul dintre salariaţii din educaţie, Guvern şi Parlament.
Revendicările sindicaliştilor din educaţie vizează:
De asemenea, sindicaliştii mai solicită:
Liderii federaţiilor sindicale au spus că în prezent are loc un referendum privind declanşarea grevei generale în educaţie, începând cu data de 22 mai 2023, dacă problemele lor nu vor fi rezolvate.
Sindicatele din educaţie au început protestele încă din luna aprilie, când au pichetat timp de două zile – 25 şi 26 aprilie – sediul Guvernului.