Webinar Gândul și Asociația Medici pentru România. Costel Atanasiu, virusolog român stabilit în SUA: Avem noroc că SARS-CoV-2 este destul de stabil. Vaccinurile fac față mutațiilor – VIDEO

Virusologul român Costel Atanasiu, stabilit în Statele Unite ale Americii, a explicat în cadrul webinarului interactiv cu Beatrice Osanu (redactor-șef csid.ro) și Alex Costache (președinte Asociația Medici pentru România), care a avut loc vineri, 29 ianuarie, care este situația epidemiologică în SUA și evoluția campaniei de vaccinare anti-COVID-19, precum și care este diferența dintre vaccinurile dezvoltate pe bază de ARN mesager și cele dezvoltate pe bază de virus. 

Specialistul a subliniat faptul că autoritățile medicale din SUA ar fi vrut ca până în prezent să fie vaccinate 22 de miioane de persoane cu ambele doze de vaccin, fapt care nu s-a întâmplat, dar că în același timp anticipau că lucrurile nu vor sta așa cum plănuiseră.

„Vaccinarea a început foarte ezitant. La început au fost doar 200.000 de persoane vaccinate. A început să revină la normal și acum am ajuns la peste 900.000 de persoane vaccinate pe zi. Sunt cu două săptămâni în urmă față de ceea ce au vrut ei să fie, la ora actuală trebuia să fie 22 de milioane de persoane, cu ambele două cred. Sunt 22 de milioane într-adevăr vaccinate, dar majoritatea sunt cu o singură doză, doar 4.200.000 de persoane sunt vaccinate cu ambele doze”, a declarat virusologul

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

ACTUALITATE Victor Ponta: „America nu mai e CONDUSĂ de la Washington, ci de la Mar-a-Lago”

16:08

Campania de vaccinare, afectată de reticența populației sau organizarea autorităților?

„Nu este reticența populației. Are de-a face cu organizarea. Se așteptau să înceapă mai greu. Și doctorul Fauci a spus asta. Așa se întâmplă de fiecare dată. Ei speră să ajungă la 1,3 milioane de persoane vaccinate pe zi. Dacă se ajunge acolo, ar însemna ca la sfârșitul anului să fie toată populația vaccinată”, a explicat Costel Atanasiu.

Recomandarea de a avea un singur tip de vaccin în centre

„Vor să fie siguri că dacă ai primit prima doză de la o companie, să o ai și pe a doua de la aceeași. Acesta este singurul raționament”, a precizat specialistul în cadrul webinarului.

Cum i-ați convinge pe oameni să se imunizeze prin vaccin?

„Deocamdată nu este o problemă cu cei care nu vor să se vaccineze pentru că oricum cererea este mai mare decât oferta. Dar în curând vom ajunge în faza în care vom sta cu vaccinurile și probabil că oamenii vor refuza să se vaccineze. Doar în aparență s-au grăbit atât de mult (n.r. cercetătorii care au dezvoltat vaccinurile anti-COVID-19). Nu este așa cum pare la prima vedere. În primul rând, s-a cercetat enorm. Cred că s-au publicat 100.000 de articole pe SARS-CoV-2 și pe COVID-19 într-un singur an de zile. Ceea ce e fantastic de mult. În general se publica cam 2.000 de articole pe un virus, dacă e unul mai deosebit, cum e HIV-ul, se ajunge undeva la 16.000 de articole pe an. Acum avem 100.000, deci este un efort colectiv enorm. Foarte multe dintre universități și institute și-au abandonat proiectele și au început să lucreze pe acest SARS-CoV-2. Din păcate, efectele secundare de la virus sunt mult mai grave decât niște potențiale efecte adverse de la vaccin. Acestea sunt teoretice. Deocamdată nu s-a întâmplat absolut nimic, doar sunt simple dureri la locul de injecție, roșeață, vărsături, astea sunt majoritatea (n.r. reacțiilor adverse). Au fost și câteva cazuri de șocuri anafilactice, dar vorbim de 1 la 1 milion. Eu le-aș spune să își facă vaccinul pentru că s-a studiat suficient de mult și deoarece tehnologia care se folosește, cea cu ARN mesager, de fapt este veche de cel puțin 15 ani. Se lucrează de mult la ea. Nu ar trebui să le fie frică. În plus, atunci când a apărut SARS-CoV-1, în 2002, și apoi MERS-ul, în 2012, s-a început să se facă vaccinuri pentru el, dar pentru că nu a fost o pandemie, pentru că s-a stins de la sine și virusurile nu erau atât de contagioase, s-a oprit faza vaccinării. Nu s-a pornit de la 0, s-a pornit de acolo”, a explicat virusologul.

Mutațiile SARS-CoV-2 ar putea afecta campaniile de vaccinare?

„Mutațiile sunt normale. Noi ne așteptam să se întâmple acestea. Avem noroc că acest virus este destul de stabil. Dacă aveam de-a face cu unul de genul HIV-ului sau al virugului gripal, atunci ar fi fost foarte greu sau chiar impsibil să avem un vaccin. Deocamdată, din ce se testează, vaccinurile fac față noilor mutații, dar se pare că a mai scăzut puțin eficiența, de la 95% la 80 și ceva la sută. Asta am auzit eu de curând. Ceea ce este foarte mult, 80%…”, a punctat Costel Atanasiu.

Vaccinurile cu tehnologia ARN mesager vs. vaccinurile cu virus

„Cel de la AstraZeneca s-a mai folosit cât de cât. Deci se ia un adenovirus, un virus care produce forme ușoare de răceală, i se taie din genom astfel încât el să nu se poată replica în momentul când ajunge în organism, și introducem gena pentru proteina spike, în acest caz. Apoi injectăm respectivul adenovirus, el intră în organism, intră în nucleu, își lasă acolo ADN-ul, se va forma o copie de ARN mesager, va fi transportată în citoplasmă unde ribozomii o vor transforma într-o proteină. La ARN mesager, diferența între ele este că nu se folosește un virus pentru transport, se folosește o micelă lipidică, ca să protejeze ARN-ul mesager, este foarte instabil, comparativ cu ADN-ul. Acesta va intra în citoplasmă și va rămâne acolo, nici măcar nu intră în nucleu, deci din punctul meu de vedere este mult mai safe (n.r. sigur) așa. Ribozomii se atașează imediat pe el și produc proteina. Cred că asta este problema cea mai mare… lumea care nu știe, oamenii aud pentru prima oară niște termeni și încep apoi să construiască scenarii. ARN-ul mesager este o chestie o chestie cât se poate de naturală. Așa ADN-ul, practic, își trimite informația în citoplasmă, către ribozomi. ARN-ul, în celula umană, se găsește în nucleu și este protejat de o membrană nucleară, nu poate ieși de acolo. Iar singura lui șansă este să își facă o copie exactă a lui iar acea copie să fie trimisă în citoplasmă unde ribozomii vor sintetiza proteina respectivă”, a mai explicat virusologul Costel Atanasiu în cadrul webinarului.