Ce se va întâmpla cu VREMEA din România. Concluziile îngrijorătoare ale unui raport internațional: „Nu suntem pregătiți pentru ce ne așteaptă”

VREMEA în România în perioada următoare se va înscrie unor tendințe globale. Furtuni violente, inundații, creșterea nivelului mării, epuizarea resurselor de apă proaspătă, distrugerea infrastructurii și epuizarea producției vegetale din cauza secetei și a inundațiilor sunt câteva dintre riscurile pe care schimbarea climatică le are asupra omenirii, avertizează un raport dat publicității la finalul lunii martie de un grup de experți internaționali..

Roxana Bojariu, unul dintre reprezentanții României la Grupul Interguvernamental de Experți în Evoluția Climei, analizează raportul IPCC și explică cum va fi afectată România de schimbările climatice.

„Schimbarea climei determină deja o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură, mai ales în Sudul Europei și, evident, în România. Impactul acestor episoade cu temperaturi foarte ridicate va continua să se amplifice în deceniile ce urmează„, explică Roxana Bojariu. Potrivit climatologului, episoadele cu temperaturi foarte ridicate vor fi din ce în ce mai dese în următoarele decenii.

„Impactul acestor episoade cu temperaturi foarte ridicate va continua să se amplifice în deceniile ce urmează. Astfel de episoade au implicații negative asupra sănătății publice, agriculturii, silviculturii, producerii de energie, transportului, turismului și productivității muncii. Episoadele cu temperaturi ridicate aduc și probleme legate de înrăutățirea calității aerului, mai ales în zonele urbane”, spune Bojariu pentru gândul.

Un alt impact al încălzirii grobale asupra României sunt inundațiile rapide pe râurile interioare, cauzate – cel mai probabil – de creșterea intensității precipitațiilor: „Aceste inundații rapide sunt localizate spațial și greu predictibile la intervale de anticipație mai mari și prezența lor nu exclude incidența perioadelor cu secete extinse și persistente – o altă provocare căreia trebuie să-i facă față România”, susține Roxana Bojariu.

Un alt impact major asupra României va fi diminuarea resursei de apă dulce. „Asta din cauza, pe de-o parte, a evaporației intensificate de episoadele cu temperaturi mari, din ce în ce mai frecvente și mai intense, și a tendinței de diminuare a cantității de precipitații în sezonul cald, iar pe de altă parte, a cererii în creștere de resurse de apă pentru irigații, producerea de energie, industrie etc.”, arată climatologul.

VREMEA. Insecuritatea alimentară, cel mai mare risc al schimbărilor climatice

„Dacă vă uitați în jurul lumii, oamenii, orașele, afacerile și națiunile nu sunt pregătite pentru riscurile pe care le implică, în prezent, schimbarea climatică”, afirmă profesorul Chris Field, unul dintre cei 309 semnatari ai Raportului privind schimbarea climatică. Într-o declarație pentru BBC, Field susține că „schimbarea climatică, odată ce s-a instalat, se răspândește rapid și are consecințe nefaste. Nu putem vorbi despre schimbarea climatică la viitor, pentru că se întâmplă acum”, afirmă specialistul IPCC, membru al grupului care se ocupă de analiza impactului schimbărilor climei, a vulnerabilității și a căilor de adaptare ale ecosistemelor și sistemelor sociale.

Despre raportul lansat în Japonia, Bojariu spune că acesta identifică amprente clare ale încălzirii globale pe scara largă, la nivel global.

„Impactul încălzirii globale este deja identificabil în valuri de căldură din ce în ce mai frecvente și mai intense, mai ales în Europa, incendii de vegetație din ce în ce mai numeroase și mai severe, mai ales în Statele Unite ale Americii, secete foarte persistente, cele mai recente și mai severe în SUA și Australia, și inundații catastrofice, mai ales din unele țări ale Africii și Asiei”, susține specialistul.

Climatologul Roxana Bojariu

Potrivit Roxanei Bojariu, principalele riscuri legate de schimbarea climatică și identificate în raport sunt legate de insecuritatea alimentară, reducerea resurselor de apă dulce, dispariția unor specii de animale și plante, recesiune economică, probleme de securitate în societățile umane, favorizarea indirectă a conflictelor, războaielor civile, migrațiilor.

„Cele mai vulnerabile sunt țările în curs de dezvoltare, a căror capacitate adaptivă la schimbarea climei este mult redusă, atât datorită dezvoltării mai slabe a capitalului social cât și a infrastructurii. Din pacate, în aceste zone și impactul schimbării climatice este mai puternic”, a spus Bojariu. Acesta mai arată că, în ceea ce privește societatea umană, impactul schimbării climei va determina o amplificare a problemelor deja existente în rândul oamenilor: nivel crescut de sărăcie, deteriorarea sănătății, intensificarea migrațiilor și a conflictelor.

„Există și un impact economic – diminuarea creșterii economice globale, în general, și a producției agricole, în special. Autorii raportului estimează o reducere a economiei globale între 0,2 și 2% în condițiile creșterii temperaturii medii globale cu aproximativ 2 grade Celsius. Producția agricolă globală se estimează că ar putea să scadă, datorită încălzirii globale, cu 2% pe deceniu, și asta în condițiile unei cereri sporite de hrană determinată de o creștere demografică puternică”, conchide climatologul.

Cele mai amenințate sisteme în urma schimbărilor climatice

Cercetarea detaliază impactul pe termen scurt asupra sistemelor naturale în următorii 20-30 de ani. Oamenii de știință arată care sunt motivele pentru care încălzirea globală ar trebui să le dea de gândit autorităților de pretutindeni. Cele mai amenințate sisteme sunt ghețarii din Arctica și recifii de corali, pe care cercetătorii le cataloghează ca fiind supuși unui risc major în contextul creșterii cu 2 grade Celsius a temperaturilor.

Cum se vor schimba recoltele până în 2050

Potrivit raportului, „încălzirea globală va avea impact asupra mărilor (n.r. care își vor modifica nu doar nivelul, ci și calitatea)”, dar și asupra sistemelor de apă proaspătă. Oceanele vor deveni mai acide, iar multe dintre speciile care trăiesc acolo sunt puse în pericol. Cercetătorii arată că, din cauza nivelului crescut al mării, multe dintre speciile de animale vor migra spre un mediu favorabil. În schimb, oamenii vor fi din ce în ce mai afectați în următorii ani. Securitatea alimentară va avea de suferit și asta pentru că, până în 2050, recoltele de porumb, orez și grâu vor fi mai mici cu până la 25% din cauza schimbărilor climatice. Oamenii de știință arată că, după 2050, riscul ca randamentul recoltelor să scadă și mai mult este ridicat, în timp ce cererea de produse alimentare va fi tot mai mare, pentru o populație estimată să ajungă la 9 miliarde de persoane. Multe dintre speciile de pești ce reprezintă în prezent o sursă de hrană pentru o mare parte a populației vor migra din cauza apelor care vor deveni din ce în ce mai calde.

Cum se vor schimba pescuitul până în 2060

„Uitându-ne la viitor, riscurile cresc, dar este vorba de fapt de impactul asupra oamenilor, de impactul asupra recoltelor și de afectarea surselor de apă potabilă”, atenționează profesorul Neil Adger de la Universitatea britanică Exeter, unul dintre autorii raportului IPCC.

Pornind de la topirea ghețarilor, raportul arată că schimbarea climei s-a manifestat pe toate continentele în ultimele decenii. „Creșterea magnitudinii de încălzire mărește probabilitatea de efecte grave, extinse și ireversibile”, se arată în raport. „Nimeni de pe această planetă nu va fi neatins de impactul schimbării climatice”, avertizează Rajendra Pachauri, președintele IPCC.

Raportul elaborat de grupul de experți – în care se regăsesc și doi români – se bazează pe 12.000 de cercetări științifice realizate de specialiști din întreaga lume.

Climate Change 2014: Impacts, Adaptation and Vulnerability from IPCC WG2 on Vimeo.