Estimările experților în climă sunt alarmante. Peste 60 de ani în București va fi la fel de cald cum este acum în Macedonia de Nord.
Iar în Brașov va fi la fel de cald cum este în Lombardia. Ne arată o hartă interactivă realizată de un cercetator american de la Universitatea Maryland.
Harta ne arată cu negru zonele de pe glob unde temperaturile maxime înregistrate în mijlocul lunii iulie au depășit cu 10-14 grade media din perioada 1991-2020. România se află în mijlocul valului de caldură extremă, iar încălzirea va continua și în anii următori, atenționează cercetătorii.
Un profesor de la Universitatea Maryland a creat o aplicație care asociază fiecărui oraș altul – cât vor fi temperaturile pentru fiecare oraș în 2080. În cazul Bucureștiului, va fi cu peste 7,7 grade mai cald vara si cu 5,8 grade mai cald iarna. În Constanța, vremea va fi cum e cea din Grecia, acum.
Roxana Bojariu, climatolog Administrația Națională de Meteorologie, a declarat pentru B1 TV și ȘTIRILE PRO TV: „Creșterile în cazul verii sunt mai mari în zonele sudice. În cazul iernii, cele mai mari creșteri de temperatură vor fi în zona nord-estică a țării și în zonele de munte”.Încălzirea va avea efecte directe asupra economiei, dar și a sănătății populației. În scenariul pesimist, spun meteorologii, la sfârșitul secolului se va înregistra o creștere a mortalității legate de stresul termic”.
În perioada 1901-2020, la nivelul României, temperatura medie anuală a aerului a crescut cu mai mult de 1 ° C – o creștere comparabilă cu media globală. Totuși creșterile temperaturii nu sunt uniforme, în funcție de factorii locali, ele variază ca magnitudine, pe regiuni și în funcție de anotimp.
De exemplu, începând din 1961 și până în prezent, mediile temperaturii aerului au crescut cu 2-3 grade Celsius – vara – în regiuni din sudul țării.
La nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică – pentru viitorul apropiat (2021-2050) – o creștere medie a temperaturii lunare, în cea mai caldă lună a anului, de până la aproape de 4 ° C în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5).
Diferențe climatice mari sunt așteptate de la mijlocul secolului XXI către sfârșitul său. Pentru scenariul pesimist (SSP5 RCP 8.5), creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august), notează dr. Roxana Bojariu – cercetător științific gradul I, coordonator al Grupului de cercetare privind variabilitatea și schimbarea climatică și președinte al consiliului științific în cadrul ANM, doctor în fizică – pentru Infoclima.
Cu alte cuvinte, vom avea mai puține zile cu ploi, însă în zilele cu ploaie precipitațiile vor fi abundente. Numărul de zile cu precipitații abundente are o tendință crescătoare, simultan cu tendința descrescătoare a numărului de zile cu precipitații, ceea ce indică o creștere a intensității precipitațiilor.
Pentru viitorul apropiat – 2021-2050 – se va observa o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 % în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu (SSP2 RCP 8.5).ADVERTISINGAcestea se vor reduce drastic, însă, pentru perioada 2061-2090, cu până la 33%, comparativ cu intervalul 2061-2090.
Citește mai mult: 5 lucruri pe care trebuie sa le știm despre clima României până în anul 2100