În acest caz pentru a înțelege efectele schimbărilor climatice asupra furtunilor care produc grindină trebuie să analizăm modul în care schimbările climatice influențează procesele fizice care duc la apariția acestor furtuni. Să analizăm mai întâi procesele fizice care duc la apariția grindinei, notează dr. Bogdan Antonescu pentru Infoclima. (Citește mai multe aici…)
HARTĂ | Cod galben de ploi torențiale, grindină și vijelii, în 17 judeţe. Cum va fi vremea în București
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o avertizare Cod galben de instabilitate atmosferică valabilă joi între orele 12.00 – 21.00. În 17 județe pot apărea ploi torențiale, grindină și vijelii.
În Crișana, Maramureș, local în Transilvania, Banat și la munte vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, averse torențiale, intensificări de scurtă durată ale vântului și izolat grindină și vijelii, transmit meteorologii.
Cantităţile de apă vor depăşi 20…30 l/mp şi izolat 40 l/mp.
Astfel de manifestări vor fi pe arii restrânse și în restul țării.
Județele vizate sunt Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bistrița Năsăud, Cluj, Bihor, Arad, Timiș, Hunedoara, Alba, Sibiu, Brașov, Argeș, Vâlcea, Gorj, Mehedinți și Caraș Severin.
Sursa: ANM
Cum va fi vremea în București
Vremea se va menține apropiată de normalul termic al perioadei, conform meteorologilor.
Cerul va fi variabil și, mai ales spre seară, vor fi posibile averse și descărcări electrice.
Vântul va sufla în general moderat.
Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 27 de grade, potrivit ANM.
Furtunile cu grindină și schimbările climatice – coincidență sau cauzalitate?
Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor avea duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.
Furtunile care produc grindină sunt fenomene severe cu impact mare, după cum se poate urmări în figura de mai jos. Spre deosebire de temperatură, pentru grindină nu avem observații pentru o perioadă suficient de mare de timp astfel încât să putem construi un trend. Din măsurătorile realizate la stațiile meteo știm că temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.1°C față de perioada pre-industrială (1850–1900).
Nu știm însă cum sa schimbat frecvența de apariție a furtunilor cu grindină pentru același interval de timp deoarece nu avem suficiente observații colectate, de exemplu, la stațiile meteo. Traiectoriile furtunilor care produc grindină nu intersectează de cele mai multe ori stațiile meteo și de aici lipsa datelor.