Temperaturile vor fi ușor mai ridicate, iar cantitatea de ploi, peste medie. Cum va fi vremea în prima zi de școală și următoarele patru săptămâni

Luna septembrie va fi, în general, ușor mai caldă decât în mod normal, iar precipațiile vor depăși, pe alocuri, nivelul mediu, după cum arată prognoza Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM) pentru perioada 5 septembrie – 3 octombrie.

În săptămâna în care începe anul școlar 2022 – 2022, valorile termice se vor situa ușor peste cele specifice acestui interval,  în extremitatea de vest a țării, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile vestice, nordvestice și centrale, iar în rest va avea o tendință spre deficit, arată ANM.

Între 12 și 19 septembrie, temperatura medie a aerului va avea valori apropiate de cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări. Cantitățile de precipitații vor fi în general excedentare în majoritatea regiunilor, dar mai ales în cele estice, nordice și centrale.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

Apoi, temperaturile medii vor fi în general apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile, între 19 și 26 septembrie, interval în care regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal, la nivelul întregii țări.

În zile de la finalul lunii septembrie și începutul lui octombrie, până inclusiv în 3 octrombrie, mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi în general apropiate de cele normale, în cea mai mare parte a țării.

Când a fost cea mai caldă lună septembrie

În documentul publicat de Administrația Națională de Meteorologie privind caracterizarea climatică a lunii septembrie prin incluse cele mai mari și cele mai mici temperaturi înregistrate în această lună, dar și cele mai ploiase sau secetoase perioade de la începutul toamnei.

Astfel, potrivit ANM, prima lună de toamnă păstrează multe din caracteristicile sfârşitului de vară, vremea fiind, cel puţin în primele două decade, călduroasă. În plus, septembrie este o lună mai puţin instabilă, datorită persistenţei deasupra cele mai mari părţi a Europei a unui brâu de presiune atmosferică relativ ridicată, ce uneşte Anticiclonul Azoric cu maximul barometric est european.

Valorile temperaturilor medii lunare înregistrează o scădere destul de mică față de ultima lună de vară, august, la aceasta contribuind perioada mai scurtă de strălucire a Soarelui şi nopţile mai lungi şi mai răcoroase.

Din datele înregistrate în perioada 1961–2021 la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că temperatura medie multianuală a lunii septembrie depăşeşte 18 ºC doar în Lunca Dunării, pe litoral şi izolat în Delta Dunării şi sud-vestul Banatului. În Câmpia Română, în zonele deluroase ale Olteniei şi Munteniei, în Dobrogea, Câmpia de Vest, în estul și sudul Moldovei, mediile de temperatură a aerului se situează între 16 şi 18 ºC. Valori mai moderate, între 12 și 16 ºC, sunt caracteristice Transilvaniei, Dealurilor Vestice, Maramureşului, Moldovei şi Subcarpaţilor. În depresiunile intramontane şi în zona montană joasă (sub 1500 m) sunt caracteristice temperaturi medii cuprinse între 8 şi 12 ºC. În zonele montane mai înalte (peste 1500 m) aceste valori coboară până la 4 – 8 ºC, iar la altitudini de peste 2500 m se înregistrează temperaturi sub 4 ºC.

În septembrie 1977, în București au fost -3ºC

Temperatura maximă absolută lunară a lunii septembrie în România este de 43,5 ºC și s-a înregistrat la Strehaia, în 8 septembrie 1946. Maxima absolută de la Bucureşti a fost de 39,6 ºC, înregistrată în 9 septembrie 1946, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. La staţia meteorologică Bucureşti Băneasa, maxima absolută a lunii septembrie s-a înregistrat tot în septembrie 1946, în două zile consecutive, 8 şi 9 septembrie şi are valoarea de 38,6 ºC, iar la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, maxima absolută a lunii septembrie este de 37,0 ºC , înregistrată în data de 1 septembrie 1952.

De-a lungul timpului au existat şi ani în care luna septembrie a fost una deosebit de caldă. În anul 2015 a fost înregistrată temperatura maximă absolută la 65 de staţii meteorologice, majoritatea valorilor depăşind 33 ºC, cele mai multe în zilele de 1, 2, 18 şi 19 septembrie, iar în anul 1949, la 47 staţii meteorologice, în zilele de 7, 8 şi 9 septembrie, majoritatea depăşind 35 ºC. Şi în anii 1986 şi 1987 s-au înregistrat maxime absolute la 22, respective 33 de staţii meteorologice. În topul anilor cu cele mai calde luni septembrie la nivelul României se regăsesc 1982, 1994, 2011, 2012, 2015, 2020 etc.

Temperatura minimă absolută a lunii septembrie scade la aproape toate staţiile meteorologice sub 0 ºC. Astfel, temperatura minimă absolută a acestei luni în România este de -15,0 ºC, înregistrată la stația Vf. Omu în data de 28 septembrie 1935.

Temperatura minimă absolută la Bucureşti este -3,1 ºC, înregistrată la staţia meteorologică Bucureşti-Băneasa, în 30 septembrie 1977. În aceeaşi zi s-a înregistat şi minima absolută la staţia meteorologică Bucureşti-Afumaţi, -2,4 ºC. La staţia meteorologică Bucureşti-Filaret, minima absolută este de -1,6 ºC şi a fost înregistrată în 28 septembrie 1906.

Cele mai multe minime absolute au fost înregistrate în anul 1977, în zilele de 29 şi 30 septembrie, la 109 staţii meteorologice. Şi anul 1970 a fost caracterizat de o lună septembrie foarte rece, înregistrându-se minime absolute la 44 staţii meteorologice, în zilele de 29 și 30 septembrie. În topul anilor cu cele mai reci luni septembrie se află: 1971, 1972, 1977, 1996, 1997 etc.

Precipitaţiile din luna septembrie sunt mai reduse cantitativ, în medie, faţă de cele din lunile de vară. Astfel, din datele înregistrate în perioada 1961–2021, la stațiile meteorologice din rețeaua Administrației Naționale de Meteorologie, se constată că mediile lunare multianuale ale cantităţii de precipitaţii sunt cuprinse între 30 şi 50 mm pe areale extinse din Câmpia Română, în Dobrogea, în cea mai mare parte a Moldovei, în Câmpia de Vest, în centrul și vestul Transilvaniei, dar şi în depresiunile intramontane. Cantiţăţi sub 30 mm sunt caracteristice unor zone restrânse din Delta Dunării şi vestul Transilvaniei.

Valori între 50 și 75 mm se înregistrează în Subcarpaţi, pe areale extinse din Transilvania, în Dealurile Vestice, Maramureş, în vestul și nordul Moldovei, precum și pe areale extinse din Carpați; cantități medii de peste 75 mm se înregistrează doar în zona montană, acestea depășind 100 mm izolat, în Munții Banatului și în nordul Carpaților Orientali.

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii înregistrată la staţiile meteorologice din România este de 434,7 mm, la Piatra Neamţ, în anul 1912. La Bucureşti, cantitatea totală lunară, maximă absolută, este 316,5 mm şi a fost înregistrată în septembrie 2005, la staţia meteorologică Bucureşti-Filaret. În acelaşi an au fost înregistrate şi maximele absolute la Bucureşti-Afumaţi, 287,1 mm, şi Bucureşti-Băneasa, 269,6 mm, potrivit analizei ANM.

În topul anilor cu cele mai ploioase luni septembrie se află: 1972, 1978, 1996, 1998, 2001, 2005 etc.. Cele mai secetoase luni septembrie din istoricul măsurătorilor meteorologice s-au înregistrat în anii: 1961, 1965, 1973, 1986, 2011 etc..

Cantitatea maximă absolută lunară de precipitaţii căzută în 24 de ore, la staţiile meteorologice din România, este 161,4 mm şi a fost înregistrată la stația Bucureşti-Filaret, în data de 20 septembrie 2005. Tot în aceeaşi zi s-au înregistrat valorile maxime absolute ale cantității de precipitaţii căzută în 24 de ore, în septembrie, şi la staţiile meteorologice Bucureşti-Afumaţi, 152,3 mm, și Bucureşti-Băneasa, 126,4 mm, arată meteorologii.