VREMEA. De ce am avut ninsori la sfârșit de martie

Climatologii de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM) au explicat pentru gândul de ce România trece prin episodul de vreme severă și ce legătură are acest lucru cu schimbarea climatică.

Roxana Bojariu, unul dintre experții români care lucrează la studiul privind schimbările climatice ce urmează să fie publicat de Grupul Interguvernamental pentru Schimbările Climatice, arată că „nu putem spune după un singur episod de vreme petrecut  într-un anumit loc de pe Pământ, chiar dacă acest episod a fost extrem,  că înregistrăm încălzire globală sau răcire globală”.

„Acest episod de vreme severă care a afectat România, ca aproape întreaga Europă, este manifestarea fazei negative a oscilației arctice, cunoscută și sub numele de oscilație nord-atlantică. În faza negativă a oscilației arctice, circulația atmosferică nu mai izolează aerul foarte rece la pol prin poziția și intensitatea curentului jet din atmosfera înaltă, iar așa numită alee a furtunilor își deplasează poziția mult spre sud determinând o creștere a activității de generare a ciclonilor în bazinul mediteraneean”, a explicat pentru gândul Roxana Bojariu.

Specialistul arată că fenomenele de vreme extremă apar pentru că vânturile vestice slăbesc din intensitate sau chiar dispar temporar. Tipurile predominante de circulații devin cele pe direcția nord-sud, cu amestec violent între mase de aer mai calde și cu vapori de apă, originare din zona Mediteranei, și mase de aer foarte reci, de proveniență arctică.

Roxana Bojariu arată că nu ar trebui să ne grăbim să proclamăm  după un episod rece că avem răcire globală.

„Celor care fac acest lucru le aduc aminte de ce s-a întâmplat tot în iarna asta, dar în emisfera sudică, unde, în Australia, s-au înregistrat temperaturi foarte ridicate care au bătut recorduri seculare și valuri de căldură intense și puternice”, spune climatologul.

Roxana Bojariu susține  că  nici măcar un singur astfel de episod nu permite să spună că avem încălzire globală. Totuși, după ce au analizat numărul episoadelor cu temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, experții au constatat că cele cu temperaturi foarte ridicate au crescut ca număr și intensitate, în timp ce valurile de frig au scăzut.

„Acest fapt obiectiv, coroborat cu multe altele, de exemplu cu creșterea temperaturii medii globale a aerului, creșterea temperaturii oceanului planetar, topirea gheții arctice, topirea ghețarilor continentali, degradarea permafrostului, ne permit să vorbim de semnele încălzirii globale”, a conchis Roxana Bojariu.