Cine este Tiberiu Nițu, propunerea ministrului Pivniceru pentru funcția de procuror general

Procurorul Tiberiu Nițu a fost propus de ministrul Justiției pentru funcția de procuror general. Procurorul Tiberiu Nițu este inspector în cadrul Inspecției Judiciare a CSM. A activat ca adjunct al procurorului general. La scurt timp după nominalizare a declarat pentru gândul câ este pregătit să preia funcția de procuror general. Procurorul Nițu declară, într-un interviu pentru gândul, că, în opinia sa, corupția trebuie investigată de procurori indiferent de cine îi conduce. „Pe lângă evaluările externe pozitive, Ministerul Public, justiția în general trebuie să recâștige încrederea publicului”, a mai declarat Tiberiu Nițu pentru gândul.

A fost numit în septembrie 2011 inspector în cadrul Inspecției Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii pe zonele Muntenia-Oltenia-Dobrogea – a deținut funcția de prim-adjunct al procurorului general al României între 27 iunie 2008-27 iunie 2011, anterior acestei perioade el fiind delegat pe această poziție timp de zece luni.

Procurorul Nițu și-a început cariera de magistrat în anul 1995, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești, exercitând ulterior următoarele funcții: februarie 1999 – februarie 2002 prim-procuror adjunct în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești; februarie 2002 – februarie 2005 prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești; martie 2005 – iulie 2006 procuror în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; august 2006 – în prezent, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova.

În presă au fost publicate și acuzații la adresa lui Tiberiu Nițu că în calitate de prim-adjunct al procurorului general al României a închis dosarele Revoluției din 89.Tot în mass-media a fost vehiculată și informația potrivit căreia Nițu a primit ecrtificat de revoluționar dar în decembrie 89 a făcut parted in Trupele de Securitate și a folosit arma. Unele surse judiciare spun că aceste acuzații nu au fost confirmate.

Citește aici CV-ul oficial al procurorului Tiberiu Nițu

Vezi aici proiectul său managerial cu care a concurat pentru funcția de procuror general

Contactat de gândul la scurt timp după nominalizarea pentru funcția de procuror general, Tiberiu Nițu a declarat următoarele pentru gândul:
„Sunt pregătit să preiau funcția de procuror general. Sunt onorat de propunerea doamnei ministru Pivniceru. Nu cred că o să fie vreun impediment ca CSM să avizeze propunerea făcuta de Ministerul Justiției. Pe domnul procuror Ioan Irimie propus pentru șefia DNA îl cunosc și personal, cred că vom colabora bine. Desigur procedura este încă în desfășurare”
Într-un interviu pentru gândul Tiberiu Nițu a povestit ce planuri are în calitate de viitor procuror general. Citește mai jos un interviu realizat în urmă cu o săptămână cu procurorul Tiberiu Nițu.

gândul: De ce doriți să ocupați funcția de procuror general ?

Tiberiu Nițu: Am fost aproape patru ani prim-adjunct al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, am condus și un parchet de pe lângă judecătorie, de un an activez ca inspector judiciar în cadrul Inspecției Judiciare, astfel încât consider că am o viziune de ansamblu asupra sistemului. Îi cunosc punctele forte și vulnerabilitățile și am experiența, maturitatea și echilibrul necesare exercitării unei funcții de o asemenea anvergură.

gândul: Dupa cum ați văzut, procurorul general, pe lângă atribuțiile de management, este și ținta criticilor mediului politic. Cum veți reacționa dacă lideri ai partidelor vă vor acuza de partizanat politic?

Tiberiu Nițu: Standardul de conduită cerut oricărui procuror nu-i permite să intre în dezbateri de natură politică.

„Parchetele sunt independente în relațiile cu celelate autorități publice”

gândul: Parchetul General a fost lăudat în rapoartele pe Justiție. În viziunea dumneavoastră, care sunt punctele slabe ale activității Ministerului Public?

Tiberiu Nițu: ntr-adevăr, în ultimii ani, parchetele și procurorii au evoluat foarte mult. Fără a putea fi acuzat de lipsă de modestie, pot să vă spun că, timp de patru ani, am contribuit și eu la actul managerial care a dus la această dezvoltare, pe care o dorim cu toții a fi durabilă și ireversibilă. Totuși, rămân o serie de vulnerabilități care trebuie rezolvate.

Aș aminti aici situația resurselor umane, creșterea constantă a numărului dosarelor de soluționat, a stocului dosarelor rămase nesoluționate, în special a cauzelor mai vechi, nevoia unei metodologii, a unor proceduri bine definite în vederea asigurării unei mai bune organizări a activității parchetelor pe diferite paliere. În același timp, pe lângă evaluările externe pozitive, Ministerul Public, justiția în general, trebuie să recâștige încrederea publicului. Aici mai trebuie lucrat și este un proces de muncă colectivă și de durată.

gândul: Cum vedeți dumneavoastră relația procuror general – președinte? Dar relația cu mediul politic?

Tiberiu Nițu: Potrivit legii, parchetele sunt independente în relațiile cu celelalte autorități publice, iar pe de altă parte ministrul Justiției exercită controlul asupra procurorilor când consideră necesar, din proprie inițiativă ori la cererea Consiliului Superior al Magistraturii. Controlul constă în verificarea eficienței manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Ministrul justiției poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție informări asupra activității parchetelor. (art. 69 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată).

Consider că prin intermediul ministrului Justiției, membru al Guvernului, de exemplu, pe calea unei interpelări a acestuia în Parlament, potrivit art. 69 mai sus indicat, se pot cere procurorului general informari asupra activității parchetelor. Tot conform legii, Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, numește în funcție procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Acesta este cadrul instituțional în care se desfășoară aceste relații conform unui principiu bine cunoscut al separației și echilibrului puterilor în stat.

„Rolul procuroriloreste acela de a combate criminalitatea fără prejudecăti ori discriminări”

gândul: De principiu, în opinia dumneavoastră, cât de normal este ca martorii să fie audiați pe stradă cu Biblia în mână de către procurori?

Probele în procesul penal, incluzând aici și audierile, trebuie administrate numai în condițiile prevăzute de Codul proecedură penală.

gândul: În ipoteza în care veți ajunge procuror general, dosarele de mare corupție vor fi o prioritate sau veți avea o altă abordare?

Tiberiu Nițu: Rezultatele obținute în lupta împotriva corupției reprezintă un câștig ireversibil al justiției din România. În opinia mea, continuarea combaterii fenomenului infracțional în general, dar mai ales a corupției în special, atât la nivel înalt, cât și la nivel local, nu trebuie să fie dependente de voința sau dispoziția vreunui șef sau a altor factori exteriori. Sistemul trebuie să fie pur și simplu sustenabil, rolul procurorilor fiind acela de a combate criminalitatea fără prejudecătí ori discriminări. Cauzele de corupție vor constitui obiective prioritare în continuare. Problemele identificate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) trebuie tratate prioritar de oricine face parte din sistemul judiciar, inclusiv de procurorul general.

gândul: Comisia Europeană și CSM au criticat Ministerul Justiției pentru procedura de selectare a procurorului general și a șefului DNA. Daniel Morar spune că acest concurs este o farsă. Până la urmă, legitimați o farsă, o procedură netransparentă sau considerați că este un concurs real?

Tiberiu Nițu:Mi-am depus candidatura în cadrul unei proceduri deschise de ministrul Justiției, astfel încât consider că este o procedură corectă, în care fiecare are șansele lui. În calitate de candidat, nu sunt în măsură să critic o asemenea procedură. Numirea procurorului general este un act care implică voința ministrului justiției, a Consiliului Superior al Magistraturii și al Președintelui României. Candidații doar concurează, încercând să demonstreze care dintre ei este cel mai bun.

gândul: Recent, USL a anunțat că iși dorește ca Parchetul General și, implicit, DNA să fie supuse controlului parlamentar. Cum vedeți dumneavoastră această inițiativă?

Tiberiu Nițu: Potrivit Constituției, Ministerul Public face parte din Autoritatea Judecătorească, alături de instanțele judecătorești și de Consiliul Superior al Magistraturii , care este garantul independenței justiției. Eu, ca magistrat, după cum vă spuneam și mai înainte, nu intru în polemici și nici în dezbateri politice.

gândul: Care sunt dosarele cele mai importante pe care le-ați instrumentat?

Tiberiu Nițu:A face o ierarhie a cauzelor soluționate de mine, înseamnă a face o ierarhie a importanței muncii în Ministerul Public. Activitatea fiecărui procuror este importantă în Ministerul Public, indiferent pe ce palier se află acesta (parchet de pe lângă Înalta Curte, parchet de lângă Curtea de apel, de pe lângă tribunal ori de pe lângă judecătorie sau structuri specializate. De cele mai multe ori, o cauză importantă este aceea în care reușești să rezolvi o problemă a cetățeanului, a comunității și nu neapărat una cu impact mediatic. În concluzie, activitatea desfășurată de fiecare procuror din această țară este importantă și contribuie la obținerea rezultatelor pozitive.