Oficialii și diplomații români continuă negocierile pentru aderarea României la Schengen, chiar dacă rezultatul este deja cunoscut: premierul Victor Ponta a anunțat luni că România renunță să mai ceară un vot pentru aderarea la Schengen, în Consiliul pentru Justiție și Afaceri Interne (JAI), care va avea loc la Bruxelles, între 7 și 8 martie, pentru a nu se lovi de votul negativ al Germaniei, anunțat public de ministrul de Interne Hans-Peter Friedrich.
Pe lângă Germania, alte șase state europene ar fi spus nu României, în cazul unui vot pe aderare la Schengen, a dezvăluit luni seara președintele Traian Băsescu, fără a le nominaliza. Surse diplomatice au explicat pentru gândul care sunt aceste state. Gândul prezintă cine sunt persoanele care vor reprezenta România la negocierile pentru Schengen din această săptămână, precum și cine sunt liderii europeni și familiile lor politice cu care românii se vor confrunta la Bruxelles.
Cele șapte state care ar vota împotriva aderării României la Schengen, dacă problema ar ajunge să fie supusă la vot joi și vineri, sunt Germania, Olanda, Franța, Belgia, Finlanda, Danemarca și Austria, au explicat pentru gândul surse diplomatice. Dintre acestea, doar Germania și Olanda au avut luări publice de poziție în care și-au anunțat intenția.
Trei dintre aceste state sunt conduse de formațiuni din familia politică europeană din care face parte și PSD, iar restul de patru aparțin familiei politice europene a PDL. Majoritatea covârșitoare a miniștrilor de Interne care vor participa la Consiliul JAI vin din partide afiliate la Partidul Popularilor Europeni. Cu toate acestea, poziția unui stat față de extinderea Schengen nu ține cont atât de politica europeană, ci de politica internă și de modul cum va fi afectat statul respectiv.
Citește și DOSARUL SCHENGEN. Cum a ajuns România să fie prinsă între LUPTELE POLITICE de la București și Bruxelles. PLUS: Cu ce mandat merg negociatorii României la Bruxelles
Cine reprezintă România în Dosarul Schengen
Negocierile României la Bruxelles vor avea loc în două etape, după cum a arătat gândul. Mai întâi miercuri, la reuniunea COREPER a reprezentanților permanenți ai statelor la UE, România va avea discuții cu ceilalți reprezentanți ai statelor UE, unde va cere statelor care se opun argumente bazate pe legile și tratatele europene. Dacă negociatorii români își vor da seama că nu au șanse de reușită, vor renunța să mai ceară vot pe aderarea la Schengen, în Consiliul JAI de joi și vineri.
În această primă etapă, la COREPER, România va fi reprezentată de ambasadorul Mihnea Motoc, șeful Reprezentanței Permanente a României la UE. Motoc este un diplomat cu experiență, a fost reprezentantul României la ONU și ambasador în Olanda, la începutul anilor 2000.
Joi și vineri, la Consiliul JAI, se intră în a doua etapă, unde însă lucrurile sunt ca și stabilite, nemaifiind loc de răsturnări de situație în ce privește negocierile. Poziția fiecărui stat este cunoscută celorlalte, astfel că surprizele sunt puțin probabile. România va fi reprezentată la Consiliu de ministrul de Interne Radu Stroe (PNL) și de chestorul de poliție Marian Tutilescu, șeful Departamentului Schengen și Afaceri Europene din Ministerul Afacerilor Interne. Marian Tutilescu se ocupă de Dosarul Schengen încă de pe vremea guvernării PDL, pe când România se afla în cursa de a îndeplini criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen.
Citește și Socialiștii germani, familia politică a lui Victor Ponta: DE CE SE OPUNE GUVERNUL NOSTRU INTRĂRII ROMÂNIEI ÎN SCHENGEN. EXCLUSIV
Citește și SCANDALUL SCHENGEN. Băsescu, după ce Ponta a anunțat că România nu va mai cere un vot în JAI: „Salut poziția premierului. E o revenire la normalitate”
Cine sunt europenii cu care România stă la masă și cum privesc aderarea la Schengen
La Consiliul JAI iau parte cei 27 de miniștri de Interne sau de Justiție ai statelor membre UE. Dintre aceștia, 14 provin din partide politice afiliate la familia europeană a Partidului Popular European, din care face parte și PDL, iar 4 provin din partide afiliate Partidului Socialiștilor Europeni, din care face parte PSD. Restul miniștrilor provin din partide afiliate Conservatorilor, Euroscepticilor sau Verzilor europeni.
CLICK PENTRU A MĂRI
Belgia. Se opune aderării României la Schengen. Joëlle Milquet, vicepremier și ministru de Interne, este președinta Centrului Democrat Umanist (CDH), partid afiliat Popularilor Europeni. Belgia a acuzat Franța că se folosește de reforma Schengen în campania electorală din 2012, pe subiectul frontierelor care pot fi închise pentru a preveni imigrația. Belgia se numără printre țările care și-au prelungit restricțiile pe piața muncii pentru români și bulgari, până la începutul anului 2014.
Bulgaria. Susține aderarea României la Schengen, cele două țări fiind corelate în acest proces – intră împreună sau deloc. Tsvetan Tsvetanov este ministru de Interne și liderul GERB (Cetățenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partid afiliat Popularilor Europeni.
Cehia. Susține aderarea României la Schengen. Jan Kubice este ministru de Interne, neafiliat politic, fost șef al Poliției cehești. El este susținut în guvern de ODS (Partidul Democrat Civic), care este afiliat grupului Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European.
Danemarca. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă, la nivel declarativ, cât timp a avut președinția UE, a păstrat o poziție neutră pe acest subiect. Morten Bodskov este ministrul Justiției și membru al Partidului Social Democrat danez, afiliat Partidului Socialiștilor Europeni. Ministrul Bodskov a spus că Danemarca susține România și Bulgaria în Schengen, însă cu rezerva că alte state condiționează accesul de un raport pe Justiție MCV pozitiv.
Germania. Se opune aderării României la Schengen. Hans-Peter Friedrich, ministru de Interne, este membru în Uniunea Social Creștină (CSU), parte din partidul cancelarului Angela Merkel, care este afiliat Popularilor Europeni. Friedriech a anunțat public că Germania va folosi dreptul de veto, dacă România cere un vot pentru aderarea la Schengen. Cu toate acestea, Germania este unul dintre statele care a negociat planul de aderare a României în două etape la Schengen, depășind astfel impasul în care țara noastră intrase în 2012. Poziția Germaniei a devenit una negativă din vara anului trecut, după criza politică de la București, declanșată de USL prin suspendarea președintelui Traian Băsescu. Germania se numără printre țările care pun restricții pe piața muncii pentru români și bulgari, până în 2014.
Estonia. Susține, teoretic, aderarea României la Schengen. Ken-Marti Vaher este ministru de Interne și membru al Uniunii Pro Patria et Res Publica, partid de centru-dreapta afiliat Popularilor Europeni.
Irlanda. Susține aderarea României la Schengen. Irlanda deține președinția UE până în iulie 2013. Alan Shatter este ministrul Justiției, membru al partidului Fine Gael, afiliat Popularilor Europeni.
Grecia. Susține aderarea României la Schengen. Evripidis Stylianidis este ministru de Interne și membru al partidului Noua Democrație, afiliat Popularilor Europeni.
Spania. Susține aderarea României la Schengen. Jorge Fernandez Diaz este ministru de Interne și membru în Partidul Popular, afiliat la Popularii Europeni. Spania are însă o politică restrictivă față de Schengen, din cauza migrației masive care provoacă probleme pe piața muncii, în contextul în care șomajul depășește 20%. Spania se numără printre țările care pun restricții pe piața muncii pentru români, până în 2014.
Franța. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă nu are o poziție publică pe acest subiect. Manuel Valls este ministru de Interne și membru al Partidului Socialist francez, afiliat Socialiștilor Europeni. Franța are o mare problemă cu valurile de romi care emigrează din România. În campania electorală din 2012, Franța a susținut închiderea frontierelor în statele Schengen, pentru a preveni migrația ilegală. Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migrația ilegală a românilor și a romilor. Venit în 2012 în vizită în România, Valls a declarat că expulzările romilor români din Franța vor continua, dar că Franța este pregătită să dezvolte programe de incluziune socială pentru ei. Schimbarea este doar de abordare, problema rămâne aceeași în continuare. Franța a negociat împreună cu Germania planul de aderare în două etape al României la Schengen, în 2012. Se numără printre țările cu restricții la muncă pentru români.
Italia. Susține aderarea României la Schengen. Anna Maria Cancellieri este ministru de Interne, independentă politic în cabinetul lui Mario Monti. Cabinetul lui Silvio Berlusconi a folosit ca temă electorală problema migrației romilor din România, ajungându-se la violențe de stradă împotriva românilor care trăiesc în Italia. Italienii au ridicat restricțiile de muncă pentru români.
Cipru. Susține aderarea României la Schengen. Eleni Mavrou este ministru de Interne și membră a Partidului Progresist al Oamenilor Muncii (AKEL), partid comunist afiliat la Stânga Unită și Verzii Europeni, în Parlamentul European. Cipru a susținut România cât a avut președinția UE.
Letonia. Susține aderarea României la Schengen. Rihards Kozlovskis este ministru de Interne, membru al Partidului Reformei, partid de centru-dreapta nereprezentat în Parlamentul European.
Lituania. Susține aderarea României la Schengen. Dailis Alfonsas Barakauskas este ministru de Interne și membru al Partidului Ordine și Justiție, afiliat la Euroscepticii din Parlamentul European. Lituania preia președinția UE din iulie 2013 până la sfârșitul anului.
Luxemburg. Susține aderarea României la Schengen în sensul că nu se opune, fiind unul din statele care ar merge alături de opozanți la vot. Luxemburg impune restricții pe piața muncii, pentru români și bulgari. Jean-Marie Halsdorf este ministru de Interne și al Apărării și membru al Partidului Popular Social Creștin, afiliat Popularilor Europeni.
Ungaria. Susține aderarea României la Schengen. Sandor Pinter este ministru de Interne, neafiliat politic, fost șef al Poliției. Ungurii au susținut aderarea României și Bulgariei, cât timp au avut președinția UE, în 2011.
Malta. Susține aderarea României la Schengen. Chris Said este ministru al Justiției și membru al Partidului Naționalist, afiliat Popularilor Europeni.
Olanda. Se opune aderării României la Schengen. Ronald Plasterk este ministru de Interne și membru al Partidului Muncii, afiliat Socialiștilor Europeni. Olanda s-a opus de la bun început aderării României la Schengen, fiind statul care a impus corelarea aderării cu un raport pozitiv pe Justiție în cadrul MCV, lucru fără nicio legătură legală cu Tratatul Schengen. Olanda impune restricții pe piața muncii, pentru români, până în 2014.
Austria. Se opune aderării României la Schengen. Johanna Mikl-Leitner este ministru de Interne și membră a Partidului Poporului, afiliat Popularilor Europeni. Austria are restricții pe piața muncii pentru români, până în 2014.
Polonia. Susține aderarea României la Schengen. Jacek Cichocki este ministru de Interne, independent politic. Polonia a susținut România când a avut președinția UE.
Portugalia. Susține aderarea României la Schengen. Miguel Macedo este ministru de Interne și membru al Partidului Social Democrat, afiliat Popularilor Europeni. Macedo și-a exprimat public sprijinul pentru aderare.
Slovenia. Susține aderarea României la Schengen. Vinko Gorenac este ministru de Interne și membru al SDS, Partidul Democrat, grupare afiliată Popularilor Europeni.
Slovacia. Susține aderarea României la Schengen. Robert Kalinak este ministru de Interne și membru al Direcției Social-Democrație, grupare afiliată Socialiștilor Europeni.
Finlanda. Se opune aderării României la Schengen. Paivi Rasanen este ministru de Interne și șefă a Creștin Democraților finlandezi, afiliat Popularilor Europeni. A fost alături de Olanda, blocând aderarea României în 2011 și cerând un raport pe justiție MCV pozitiv. Între timp a renunțat să se opună public, însă nu consideră rezolvată problema romilor și a corupției din României.
Suedia. Susține aderarea României la Schengen. Beatrice Ask este ministrul Justiției și membră a Partidului Moderat, formațiune afiliată Popularilor Europeni.
Marea Britanie. Nu se opune aderării României la Schengen, având în vedere că nu face parte din Acord. Theresa May este ministru de Interne și membră a Partidului Conservator, afiliat la grupul Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European. Marea Britanie impune restricții pe piața muncii pentru români și bulgari, până în 2014.