România, în topul țărilor cu cel mai mare risc la inundații din regiune. Când vor fi gata hărțile de hazard la inundații care ne costă 46 milioane de euro

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că, din păcate, ploile vor continua și că există pagube materiale provocate de aceste fenomene meteo, care vor fi acoperite de Executiv din Fondul de rezervă.

„Am primit informări de mai multe ori pe zi de la ministrul Dobre, de la ministrul Plumb. Azi la ora 15:00 avem o întâlnire pe această temă. Înțeleg că din păcate ploile o să continue și trebuie să fim pregătiți”, a spus Ponta, citat de Mediafax. Primul ministru a participat luni la Ministerul Administrației și Internelor la videoconferința Comitetului Național pentru Situații de Urgență (CNSU).

20 de județe, sub ape

Populația din peste 100 localități din 20 de județe a avut de suferit din cauza inundațiilor care au avut loc în ultimele zile ca urmare a precipitațiilor abundente. În total, au fost afectate peste 800 de gospodării și anexe gospodărești, potrivit datelor de la Inspectoratul general pentru Situații de Urgență (IGSU).

În București, în numai 24 de ore, a căzut mai mult de jumătate din cantitatea medie de precipitații dintr-o lună, după cum a declarat, la gândul.live, Viorica Dima, șef al Centrului Național de Prognoză de la ANM.

Cod portocaliu și Cod galben. Vor cădea peste 50 de litri pe metrul pătrat

Ploile vor continua. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis luni o atenționare de cod portocaliu, pentru intervalul 28 mai ora 17:00 – 29 mai ora 12:00. În județele Brăila, Buzău, Prahova, Ialomița, Călărași, Constanța, Tulcea, Galați, Vrancea, Vaslui, Bacău și Neamț pe arii extinse se vor cumula cantități de apă de peste 50 litri/mp. În celelalte regiuni astfel de fenomene se vor semnala pe suprafețe mai restrânse și cu o intensitate mai mică.

De asemenea, ANM a emis și o atenționare meteorologică de cod galben, pentru intervalul 28 mai ora 11:00 – 29 mai ora 16:00. În intervalul menționat, în Muntenia, Dobrogea, Moldova, precum și în sud-estul Transilvaniei și zona Carpaților Orientali va ploua abundent, iar cantitățile de apă vor depăși pe arii relativ extinse 20-25 litri/mp și izolat 40-50 litri/mp. Vor fi posibile descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină.

Cum se pregătesc prefecții: „Am stat în ședință până la 2 noaptea”

Unul dintre județele unde populația a avut de suferit din cauza ploilor din ultimele zile este Bacău. Noul prefect al județului Bacău, Șerban Claudiu Octavian, ne-a mărturisit că „a stat la ședință până la ora 2”, din cauza problemelor create de inundații, dar „acum situația s-a calmat”.

„Aseară (joi seara-n.red.) am stat până la 2 noaptea în ședință. Am avut ceva probleme cu inundațiile în județ, dar acum nu mai sunt probleme. Un număr de 21 de localități au fost afectate, dar nu în mod grav. Este vorba de 16 locuințe, 222 de curți și gospodării inundate, 60 de km de drum comunal afectat, 245 de hectare de teren agricol. Dar acum lucrurile s-au calmat. Două comisii vor merge în teritoriu să evalueze pagubele”, a declarat pentru gândul prefectul județului Bacău, Șerban Claudiu Octavian.

În ciuda spuselor prefectului, avertizarea hidrologică emisă vineri de „Apele Române” arăta, printre altele, că apele râului Trotuș, pe teritoriul județului Bacău, se situau peste cota de inundație, la alte trei stații hidrometrice din județ apele râurilor fiind peste cotele de atenție.

Efectele inundațiilor

– Un dig de apărare de pe râul Buzău, aparținând Hidroelectrica, a cedat luni dimineața, în dreptul localității buzoiene Potoceni. Prefectul de Buzău, Gabriel Dragoș Baltă, a declarat că nu este niciun pericol de inundație, la fața locului fiind montate blocuri de beton și piatră. El a explicat că pericolul inundațiilor este erte aproape inexistent, după digul afectat fiind două lacuri și încă un dig. „Nu este pericol de inundație a terenurilor agricole sau a caselor”, a spus Baltă, precizând că nu a cerut ajutor suplimentar de la guvern.

– În județul Prahova mai multe curți și grădini din comuna Ciorani au fost inundate în ultimele zile și mai multe animale au fost evacuate, după ce apele râului Cricovul Sărat au depășit cota de pericol cu 20 de centimetri, transmite corespondentul Mediafax.

– Apele râului Cricovul Sărat, afluent al râului Prahova, au depășit, vineri dimineață, cota de inundație și în scurt timp au atins cota de pericol, pe care au depășit-o cu 20 de centimetri, inundând nouă curți și grădini din comuna prahoveană Ciorani, a anunțat Prefectura Prahova.

– Pe de altă parte, 11 localități din județul Buzău, între care orașele Buzău și Râmnicu Sărat, au fost afectate de inundații în urma ploilor căzute în ultimele 24 de ore, fiind inundate subsolurile unor blocuri și peste 60 de gospodării, transmite corespondentul Mediafax.

– În urma ploilor s-au produs inundații în comunele Pârscov, Mărăcineni, Țintești, Viperești, Săgeata, Vadu Pașii, Puiești și Valea Râmnicului. În aceste comune a fost avariat un podeț tubular peste pârâul Sărățel, astfel că în satele Curcănești și Tocileni din comuna Pârscov se poate ajunge doar pe jos. De asemenea, apa a inundat mai multe gospodării și locuințe, potrivit șefului Inspectoratului pentru Situații de Urgență Buzău, colonel Dănuț Nicolae.

– A fost inundat subsolul noii maternități din Buzău, nefuncțională încă, precum și o librărie la subsolul căreia erau depozitate sute de volume, un complex hotelier, 23 de gospodării și subsolul unui bloc de locuințe.

– La Râmnicu Sărat, au fost inundate 26 de gospodării de pe 15 străzi, precum și subsolurile a două blocuri.

– Totodată, în comuna buzoiană Viperești zeci de case riscă să se prăbușească în urma ploilor abundente înregistrate în ultimele ore. Viceprimarul localității Viperești, Vlad Aurică, a declarat, vineri, că există riscul ca 40-50 de locuințe construite din chirpici, dintr-un cătun locuit de romi, să se prăbușească în orice moment. În câteva case au intrat apa și nămolul, iar cinci familii cu numeroși copii trebuie evacuate. Autoritățile au vrut să îi ducă pe oameni în Căminul cultural, însă aceștia au refuzat, spunând că nu vor să-și lase agoniseala de-o viață.

Ce sunt hărțile de hazard la inundabilitate și hărțile de risc

Pe de altă parte, fiecare român va putea să vadă pe internet cât de mare este riscul ca o localitate să fie inundată. România a trimis la Comisia Europeană, la finele anului trecut, două tipuri de hărți preliminare – hărțile de hazard la inundații și hărțile de risc, potrivit directivei europene privind managementul riscului la inundații.

„A fost realizată și raportată la Comisia Europeană prima etapă în realizarea hărților de hazard și de risc la inundații, respectiv evaluarea preliminară a riscului la inundații. În cadrul acestei etape au fost delimitate benzile inundabile pe cursurile de apă pe baza debitelor și nivelurilor istorice cunoscute – și nu pe baza studiilor, așa cum vor fi realizate hărțile de hazard”, se arată într-un răspuns primit la solicitarea gândul de la reprezentanții Biroului de Presă al Ministerului Mediului.

Benzile inundabile vor putea fi vizualizate pe internet după ce evaluarea preliminară a riscului va fi validată de Comisia Europeană și când acest lucru va fi posibil din punct de vedere tehnic, se mai precizează în răspunsul primit.

La finele lunii februarie, șeful Autorității Naționale pentru Inundații și Managementul Apelor (ANIMA) a precizat pentru gândul că până pe 22 martie Comisia Europeană trebuia să avizeze hărțile preliminare.

„Până la 22 martie, Comisia Europeană ar trebui avizeze hărțile preliminare trimise de România, după care hărțile vor fi disponibile oricui, pe internet”, declara la finalul lunii februarie pentru gândul Dan Cârlan, șeful Autorității Naționale pentru Inundații și Managementul Apelor (ANIMA). Șeful ANIMA nu a putut fi contactat pentru noi detalii până la publicarea acestui articol.

Fragment dintr-o hartă de hazard la inundabilitate pentru un râu din Slovacia // Sursa: eusoils.jrc.ec.europa.eu

Concret, hărțile de hazard la inundabilitate – care au termen de finalizare sfârșitul anului 2012 – sunt realizate de Administrația Națională Apele Române (ANAR) și vor oferi informații exacte despre inundații, printre care extinderea zonei inundate, viteza apei, adâncimea apei la viituri, corespunzătoare anumitor debite.

Hărțile de risc – cu termen de finalizare 2013 – vor fi realizate de consiliile județene și vor putea indica nivelul pagubelor care se vor produce în caz de inundații și zonele de evacuare a populației în caz de inundații.

„Hărțile de harzard la inundabilitate vor fi gata până la finele anului. Nu au fost primite observații de la Comisia Europeană la raportul preliminar trimis”, a declarat pentru gândul Marie-Jeanne Adler, director științific la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Cele 11 hărți, o investiție de 46,5 milioane euro

„Hărțile de hazard la inundabilitate sunt în curs de execuție, trebuie predate la sfârșitul anului 2012. Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița a încheiat un contract cu firma Blom România. Proiectul prevede un plan de diminuare a riscului la inundații pentru toate zonele cu risc la inundații din județele Prahova, Ialomița, Brăila și Buzău”, a declarat pentru gândul Adrian Diaconescu, inginer șef la Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, din cadrul Administrației Naționale „Apele Române”.

Pentru elaborarea celor 11 hărți de hazard la inundabilitate valoarea investițiilor se ridică la 200 milioane de lei (46,5 milioane euro), potrivit șefului ANIMA.

În „Strategia națională de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung”, adoptată de Guvern în 2010, se arată că în perioada 2010-2011 trebuiau realizate, printre altele, „actualizarea și completarea hărților de hazard la inundații și a bazei de date cartografice privind obictivele afectate de inundații”, precum și „inventarierea și analiza vulnerabilităților specifice și a bunurilor expuse riscului la inundații (mediu, sănătate etc)”.

Totalul costurilor pentru „implementarea” strategiei este de 17,4 miliarde euro, în perioada 2010-2035.

Studiu CE: România, între statele cu cel mai mare risc la inundații din Europa

Cert este că România este una dintre țările din Europa cu risc înalt de inundații, după cum rezultă și dintr-un studiu publicat în 2007 și care a analizat situația din 10 țări din regiune. Analiza a fost realizată de Institutul pentru Protecția și Siguranța Populației, la comanda Comisiei Europene.

Harta riscului la inundații în Europa:

Legenda: roșu – risc crescut la inundații, portocaliu -risc mediu la inundații, verde – risc scăzut la inundații.

În România studiul a identificat unul dintre cele mai mari riscuri la inundații, de acesta fiind afectați cinci dintre cei șapte factori analizați – între care populația, infrastructura, resurse naturale, biodiversitatea. Pe locul doi se află Ungaria, cu patru factori pentru care s-a identificat un risc foarte ridicat la inundații.

În România, hărțile de hazard – ținute la secret

Același studiu din 2007 mai arată că variantele de la acea vreme ale hărților de hazard la inundații erau disponibile accesului public în state precum Letonia, Polonia și Slovacia, în timp ce în România, Bulgaria, Cehia și Ungaria accesul publicului la aceste date era restricționat.

Directiva europeană privind gestionarea riscului de inundații prevede că hărțile de hazard vor acoperi zonele geografice care ar putea fi inundate în caz de inundații cu probabilitate mică, medie (perioada probabilă de revenire ≥ 100 ani) și mare. Pentru fiecare caz trebuie indicate dimensiunile inundațiilor, adâncimea sau nivelul apelor, viteza de curgere sau debitul de apă relevant.

Hărțile de risc, care vor fi făcute pe baza hărților de hazard de inundații, vor cuprinde:

– numărul aproximativ de locuitori potențial afectați de inundații

– tipul de activitate economică din zona potențial afectată

– instalațiile care pot produce poluare accidentală în cazul inundațiilor și zonele protejate potențial afectate.

Harta factorilor expuși la risc de inundații:

(Click pe imagine pentru a mări)

Guvernul încearcă acum să recupereze milioane de euro cheltuite nejustificat în 2008

În ce privește fondurile cheltuite de autorități în lupta cu apele, o parte dintre acestea a fost cheltuită nejustificat. Astfel, la începutul acestui an autoritățile au anunțat că vor să recupereze fonduri europene pe care mai multe autorități le-au consumat la inundațiile din 2008 și în cazul cărora Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli.

Frauda a fost descoperită prin audit al Curții de Conturi, iar actul care a reglementat finanțarea nu indica și cine va recupera un posibil prejudiciu.

Pentru exercițiul financiar 2009, Uniunea Europeană a acordat României, prin Fondul European de Solidaritate, 13,5 milioane euro pentru finanțarea unor lucrări de urgență ca urmare a inundațiilor din iulie 2008. Sumele primite de România au fost folosite pentru decontarea de către beneficii finali a cheltuielilor efectuate în baza contractelor încheiate în perioada 22 iulie-1 octombrie 2008 pentru refacerea infrastructurii, precum și pentru finanțarea unor proiecte noi de prevenire a inundațiilor după 1 octombrie 2008, cu respectarea procedurilor de licitație conforme normelor comunitare, potrivit Mediafax.

Hotărârea aprobată de Guvern în octombrie 2009 privind utilizarea acestor fonduri stabilește că beneficiarii finali sunt consiliile județene din zonele direct afectate de dezastru, respectiv Maramureș, Iași, Suceava, Botoșani și Neamț, responsabile de aplicarea tehnică și financiară a proiectelor și de stabilirea criteriilor de selecție și prioritizare a contractelor înaintate spre decontare din Fondul European de Solidaritate.

Ultimul raport al Curții de Conturi (CC) relevă că, la finalul lucrărilor, au fost auditate cheltuieli plătite în sumă de 8,7 milioane euro, reprezentând 64,3 % din totalul plăților, fiind descoperite numeroase nereguli în utilizarea fondurilor.

Una dintre principalele deficiențe evidențiate în urma auditului a fost nerespectarea prevederilor privind derularea procedurilor de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.

Astfel, în cazul a trei contracte de achiziții publice privind refacerea unor drumuri județene și comunale, încheiate prin negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, a fost decontată contravaloarea unor lucrări executate înainte de data semnării contractelor, valoarea lucrărilor fiind de 674.000 euro.