Ambasadoarea SUA în Grecia, de numele căreia se leagă și un scandal care a implicat România, și-a dat demisia în urmă cu puțin timp, după ce Casa Albă i-a cerut să facă un pas în spate. Guilfoyle a făcut anunțul pe platforma lui Elon Musk

Anunțul demisiei vine după ce noua purtătoare de cuvânt a lui Trump i-a cerut să facă un pas în spate chiar în prima conferință de presă la Casa Albă.

ȘTIREA INIȚIALĂ

Administrația Trump îi retrage sprijinul ambasadoarei SUA din Grecia, Kimberly Guilfoyle, și-i cere demisia, după scandalul care a implicat și România. Anunțul a fost făcut cu puțin timp în urmă de noua purtătoare de cuvânt a lui Donald Trump, Katie Zacharia.

Donald Trump a precizat anterior, în cadrul unei conferințe de presă, că ia în considerare demiterea ambasadoarei SUA în Grecia în urma relatărilor despre presupusul comportament necorespunzător al acesteia la Atena. Întrebat dacă se gândește să o concedieze, Trump le-a spus reporterilor de la Casa Albă că se gândește la această posibilitate. Marți, în cadrul primei conferințe de presă a noului purtător de cuvânt al președinției americane, Katie Zacharia a oferit un verdict final în privința viitorului „diplomatic” al ambasadoarei americane. Departamentul de Stat i-a cerut direct lui Guilfoyle să își dea demisia.

ANALIZĂ Pariul pe Bitcoin schimbă harta globală a banilor. Ce mutare face Elveția în competiția cu Hong Kong și Singapore pentru marile averile cripto

07:30

ACTUALITATE 25 Octombrie, calendarul zilei: Chris Norman împlinește 76 de ani, Mia Goth 33. Ziua Armatei Române

07:15

Unul dintre cele mai sensibile episoade ale scandalului privește România unde, potrivit investigației The Wall Street Journal, Kimberly Guilfoyle ar fi afirmat, în timpul unei cine desfășurate la Atena în martie 2026, că Statele Unite pot provoca schimbări de guvern în alte țări.

 Loading ...

Discuția ar fi pornit de la situația politică din România și de la apropiata cădere a Guvernului condus de Ilie Bolojan.

„Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, ar fi declarat ambasadoarea americană, făcând referire inclusiv la Grecia.

La 5 mai 2026, Executivul condus de Ilie Bolojan a căzut în urma unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Moțiunea a fost adoptată cu 281 de voturi, după ce PSD își retrăsese sprijinul politic pentru premier, pe fondul conflictelor legate de măsurile economice și de austeritate.

Declarațiile atribuite ambasadoarei au ridicat întrebări privind influența exercitată de Washington asupra evoluțiilor politice din România, un aliat strategic al Statelor Unite și membru NATO.

Miza energetică din spatele scandalului

Controversa este amplificată de dezvăluirile privind implicarea ambasadoarei în promovarea unor acorduri energetice de miliarde de dolari în Europa de Sud-Est. Potrivit The Wall Street Journal, Guilfoyle ar fi susținut interesele companiei grecești Aktor Group, implicată în proiecte de import și transport al gazelor naturale lichefiate americane.

În centrul investigației apare și Christos Marafatsos, lobbyist al companiei Aktor, care ar fi însoțit-o pe ambasadoare la întâlniri cu oficiali guvernamentali din regiune. România ocupă o poziție strategică în aceste proiecte, în special prin Coridorul Vertical de Gaze, infrastructură destinată transportului gazelor naturale din Grecia către piețele Europei Centrale și de Est.

Suprapunerea dintre aceste interese economice și declarațiile ambasadoarei privind posibilitatea schimbării guvernelor a atras atenția inclusiv a parlamentarilor americani.

Congresmenii americani cer explicații despre România

Scandalul a ajuns în Congresul Statelor Unite, unde parlamentari republicani și democrați au solicitat Departamentului de Stat explicații privind declarațiile atribuite ambasadoarei. Aceștia vor să afle pe ce informații s-a bazat Kimberly Guilfoyle atunci când a sugerat că administrația americană ar putea influența căderea unor guverne, folosind România drept exemplu.

Parlamentarii au cerut, de asemenea, informații despre deplasările oficiale ale ambasadoarei în România, Bulgaria și Albania, precum și despre participarea unor reprezentanți ai intereselor comerciale private la întâlnirile diplomatice.