FMI identifică cinci țări europene care vor avea creștere economică rapidă. Unde se află România

Țările Uniunii Europene s-au confruntat, în ultimii ani, cu creșteri economice lente. Fondul Monetar Internațional a identificat cauzele acestui fenomen: datoriile publice mari, îmbătrânirea populației, productivitatea slabă, costurile energiei și incertitudinea geopolitică. Previziunile sunt pesimiste: economiile se vor menține mult sub normele istorice, până la finele lui 2030. Se preconizează însă că un grup de state mici, care se întind de la Mediterana până la Balcanii de Vest și Europa de Est, vor avea creșteri economice de peste două ori mai mari decât celelelate din restul Uniunii Europene. România nu se află în top 10 țări cu economie în ascensiune.

În cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional privind Perspectivele Economice Mondiale, zona euro este proiectată să se extindă cu doar 1,2% pe an, în medie, între 2027 și 2031, în cel mai puternic an, 2028, ajungând la doar 1,4%. Uniunea Europeană se află la 1,4% pe an, cu un vârf de 1,6% în 2028.

ECONOMIE Șefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare

00:17

TEHNOLOGIE România a ajuns la coada clasamentului la capitolul inovare. Un raport arată punctele forte și slabe ale țării

00:15

 Loading ...

România, pe locul 11 al creșterii economice

Datele FMI arată că România se află pe locul 11 în clasament, cu o creștere economică prognozată de 2,83%, până în 2031, în fața Bulgariei, aflată pe 12, cu o creștere economică preconizată de doar 2,63%.

 FMI: Cinci țări cu creștere economică mai rapidă

5. Moldova: Reformele și integrarea în UE susțin creșterea economică

Maia Sandu, președintele Republicii Moldova | Foto – Mediafax

Se preconizează că economia moldovenească va crește cu 3,5% pe an, în medie, între 2027 și 2031, cel mai puternic an fiind 2028, cu o creștere de aproximativ 3,7%. Redresarea vine după mai multe șocuri: război la graniță, criză energetică și secetă care au dus creșterea aproape de zero în 2024.

Redresarea se bazează pe fondurile și reforma UE. Bruxelles-ul a acordat Moldovei statutul de candidat în 2022 și a deschis negocierile de aderare în 2024, iar planul de creștere canalizează acum fonduri către investiții publice.

După ce a încheiat evaluarea Republicii Moldova, FMI a anunțat că redresarea a fost susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE. Totuși, există și un avertisment al Fondului : cele mai mari riscuri sunt războiul din Ucraina și orice derapaj în reformele legate de UE.

4. Serbia: Boom-ul investițiilor menține impulsul

BELGRADE, SERBIA – APRIL 06: Serbian President Aleksandar Vucic speaks during a press conference in Belgrade, Serbia on April 06, 2025. President Aleksandar Vucic has appointed professor of endocrinology Djuro Macut from the University of Belgrade’s Faculty of Medicine to form the new Serbian government following the former Prime Minister Milos Vucevic resigned after the fatal accident in Serbia in November 2024. Filip Stevanovic / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Serbia se situează puțin înaintea Moldovei, cu o rată medie anuală de creștere de 3,52%, iar impulsul său se consolidează mai târziu în această perioadă, atingând un vârf în jurul anilor 2030–2031. Anul viitor, Belgradul va găzdui Expo 2027, un târg mondial care va atrage milioane de vizitatori. Evenimentul determină un superciclu al construcțiilor și infrastructurii — autostrăzi, căi ferate și reamenajare urbană — pe lângă o bază de exporturi de produse manufacturate în expansiune și investiții masive susținute de China în mineritul de cupru. Investițiile publice, nu consumul, sunt principalul motor al economiei.

Riscurile preconizate de FMI sunt tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și asigurarea că investițiile publice rapide se traduc în câștiguri durabile ale productivității.

3. Ucraina: Reconstrucția devine motorul creșterii

Război în Ucraina, ziua 1.552. Zelenski: „Ucraina rămâne fără sprijin”

FMI estimează o creștere anuală medie de 3,8% pentru Ucraina și un an remarcabil în 2028, cu o ascensiune a economiei de aproximativ 4,2%.

Proiecția vizează reconstrucția Ucrainei. Presupune, potrivit scenariuluipreconizat de FMI, că războiul se încheie și începe reconstrucția, cu un val de investiții fixe pe care Banca Mondială le estimează la aproape 600 de miliarde de dolari.

Într-un scenariu negativ al Fondului, cu un război continuu, se prevede o creștere de doar 1% în 2027.

„Perspectivele rămân extrem de incerte, deoarece războiul continuă să aibă un impact puternic asupra populației și economiei”, a declarat FMI în cea mai recentă evaluare.

2. Kosovo: Cererea internă rămâne remarcabil de rezistentă

Kosovo va rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, în ciuda dimensiunilor sale relativ mici, arată FMI. Se preconizează o creștere de aproximativ 4%, susținută de consum, investiții publice, aflux de imigranți din diaspora și o forță de muncă tânără.

„Implementarea la timp a noului Plan de creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar creșterii economice și ocupării forței de muncă”, a declarat Fondul în cel mai recent raport, privind Kosovo.

Banii trimiși acasă de o diasporă numeroasă, în principal în Germania și Elveția, finanțează atât consumul, cât și investițiile de afaceri, în timp ce cheltuielile publice pentru infrastructură și un sector bancar în creștere sunt factorii care contribuie la economie.

1. Malta: Economia cu cea mai rapidă creștere din Europa

Satul Marsaskala, Malta / sursă foto: Envato

Malta se află în fruntea clasamentului FMI privind creșterea economică pe termen mediu. FMI se așteaptă ca economia să crească cu aproape 4% pe an în următorii cinci ani.

În ultimul deceniu, insula a crescut cu aproape 7% pe an datorită turismului, jocurilor de noroc online și serviciilor profesionale și financiare. Având în vedere că șomajul se apropie de minimele record și deficitul de forță de muncă se intensifică, Malta nu se mai poate baza exclusiv pe creșterea rapidă a forței de muncă.

„Afluxul de lucrători străini care a alimentat activitatea economică în trecut a pus, de asemenea, presiune pe infrastructură și serviciile publice, evidențiind limitele actualului model de creștere bazat pe forță de muncă”, remarcă FMI.