Prima pagină » Cultură » Cum a ajuns România să nu aibă drepturi de autor pe opera lui George Enescu. „Noi avem o singură partitură și aia vai de capul ei”

Cum a ajuns România să nu aibă drepturi de autor pe opera lui George Enescu. „Noi avem o singură partitură și aia vai de capul ei”

Peste 2500 de artiști străini, 500 de artiști români, 22 de partituri de George Enescu, 70 de spectacole, în total 22 de zile de Festival Enescu care vor face din București capitala culturală a lumii.

În cifre, festivalul care a început duminică seara înseamnă peste 2.500 de artiști străini, 500 de artiști români, 22 de partituri de George Enescu, 70 de spectacole, în total 22 de zile de Festival Enescu care vor face din București capitala culturală a lumii. Numai că toți acești artiști interpretează doar o mică parte din vasta operă a lui George Enescu.

Drepturile de autor pentru cea mai mare parte a partiturilor semnate de George Enescu sunt deținute de editurile franceze Salabert și Enoch.

Mihai Constantinescu, directorul Artexim, compania subordonată Ministerului Culturii, care se ocupă de organizarea Festivalului George Enescu, a declarat pentru gândul că lipsa partiturilor ar trebui să-i intereseze pe mai mulți dintre oamenii care se ocupă de muzică în România

„În acest moment nu există partituri multiplicate, tipărite, pe care noi ca organizatori să le putem folosi. Ele există la editurile Enouch si Salabert, drepturile de proprietate sunt ale lor, nu sunt ale României. Noi în momentul în care prezentăm lucrările lui Enescu plătim drepturile de autor către editura respectivă. Problema este că în acest moment nu avem posibilitatea să dăm noi, ca organizatori de festival, partituri artiștilor  după care să cânte. Fie trebuie să vină cu ele, fie le inchiriază, noi avem o singură partitură și aia vai de capul ei. Am discutat acum câtiva ani cu cei de la Salabert și ei ne-au spus că tipăresc decât dacă au o comandă mare. La Salabert sunt multe dintre partiturile sonatelor, de care noi avem nevoie la Concursul Enescu, concurenții vin și au nevoie de partituri, dar dacă nu le  găsesc, și atunci trebuie să facem noi rost de ele”, a spus Mihai Constantinescu.

Pentru partiturile mai mici, organizatorii trebuie să plătească  20-30 de euro, iar pentru cele mai mari prețul poate să ajungă la 200-300 de euro.

„Problema este că așa cum statul rus a obținut drepturile de autor pentru compozitori ca Șostakovici, Rahmaninov, Prokofiev etc, au făcut o campanie întreagă, care i-a costat e adevărat, dar au obținut aceste drepturi ale partiturilor și pot să le difuzeze în toată lumea, pe toate canalele,  același program trebuia să fie și pentru statul român pentru George Enescu. Deocamdată. Poate pentru altele mai departe”, a spus Mihai Constantinescu.

Directorul Artexim susține că ar fi bine ca statul român să încheie măcar un parteneriat cu editurile franceze care să tipărească partiturile la cerere. 

„Noi dacă am putea să facem un parteneriat. A fost o idee în 1991 să facem un parteneriat. Dar noi am pierdut trenul în 1991 când a venit doamna Salabert și nu știa ce să facă cu aceste partituri, atunci s-a dus o delegație din România la Paris, dar n-a negociat bine. Era problema de un procent: cine ia 51%, cine ia 49%. Noi am vrut 51%, ei au vrut 51%. Noi am zis nu că noi nu ne vindem țara și ne-am vândut-o definitiv. În momentul ăla s-a terminat. Și acum nimeni nu mai negociază cu noi pentru că deja și Festivalul este foarte important. În momentul când eu am cerut partituri de Enescu mi-au zis veniți cu o comandă de cel puâin o sută de bucăți, că altfel nu ne interesează. Am putea să cumpărăm drepturile de autor pentru Enescu și să rămână la Editura Muzicală și la Uniunea Compozitorilor”, mai arată Mihai Contantinescu.

Acesta susține că problema drepturilor de autor pentru opera lui George Enescu ar trebui să fie una națională

„Și nu e o problemă a festivalului. Ca să o luăm foarte strict e o problemă Uniunii Compozitorilor. Ei trebuie să fie cei care trebuie să se bată pentru așa ceva. Nu e o problemă a cuiva, e o problemă națională, și atunci trebuie să vină și Ministerul Culturii și compozitorii”, a mai spus Mihai Contantinescu.

Rapsodia nr.1 în La Major op.11, nr 1, în deschiderea festivalului

Festivalul Enescu, ediția 2015, a început duminică seara la Sala Mare a Palatului cu Rapsodia nr.1 în La Major op.11, nr 1, concert susținut de Orchestra Română de Tineret, Corul Filarmonicii „George Enescu” și Corul de Copii Radio.

Dirijor orchestrei este Kristjan Järvi, iar dirijorul corului, Ion Iosif Prunner. Primul concert al Festivalului George Enescu i-a avut ca soliști pe  Sarah Chang – vioară, Jennifer O”Loughlin – soprană, Max Emanuel Cencic – contratenor, Levente Molnar – bariton.

Tot duminică, de la ora 22.30, va loc la Ateneul Român concertul susținut de  Corul Național Madrigal și dirijat de Anna Ungureanu.

Sarah Chang: „Festivalul Enescu,  o mare reușită pentru România”

În spectacolul de deschidere al festivalului a evoluat solista de origine coreană Sarah Chang, care trăiește în SUA și care este considerată o revelație a tinerei generații de muzicieni. „În acest moment, în lume, nu cred că există un alt festival de muzică clasică atât de mare al cărui nume să fie dat de un compozitor. România ar trebui să fie mândră de Festivalul Enescu, este o mare reușită pentru această țară!”, a declarat Sarah Chang.

Dirijorul Kristjan Järvi a declarat, la rândul său, că e încântat de România, iar pentru el Enescu reprezintă de fapt spiritul românilor. „Cultura românească și spiritul românilor sunt întruchipate de compozitorul George Enescu. Așa cum Finlanda îl are pe Sibelius, Norvegia pe Grieg, iar Estonia pe Arvo Pärt, la fel România îl are pe George Enescu. George Enescu reprezintă un punct de reper, locul unde cultura și societatea se interconectează”, a spus Kristjan Järvi.

Programul festivalului din fiecare zi poate fi consultat pe pagina festivalului unde pot fi urmărite în transmisiuni live toate concertele.

Ediția din 2015 a Festivalului George Enescu aduce în premieră la București  Orchestra Filarmonicii din Berlin, care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie 2015, sub bagheta legendarului Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin vine la București după 15 ani de negocieri. A fost desemnată de prestigioasa revistă britanică „Gramophone” în top 10 cele mai bune orchestre din Europa (2006) și votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam, care de asemenea  va concerta în cadrul Festivalului Enescu 2015, pe 19 și pe 20 septembrie.

În cadrul Festivalului,  va concerta în premieră și  prestigioasa orchestră americană San Francisco Symphony, care va interpreta  o lucrare de George Enescu.

Anne Sophie Mutter, cea mai bine cotată violonistă la nivel mondial va concerta în premieră la Festivalul George Enescu. De asemenea, vor veni Janine Jansen și David Garrett, dirijorul israelian Zubin Mehta, precum și dirijorul de origine română Ion Marin și pianista Maria João Pires.  Vor fi prezenți în Festival și câștigători ai concursului „George Enescu” ediția 2014 : Alexandru Tomescu, Valery Sokolov, Ștefan Tarara, Vlad Stănculeasa alături de Agnes Baltsa și pianista Elisabeta Leonskaja.

Gigi Căciuleanu, spectacol pe scena Teatrului Mic la 50 de ani de la debut

În cadrul festivalului, Pe 5 și 6 septembrie, Gigi Căciuleanu va dansa din nou, pe scena pe care a debutat cu 50 de ani în urmă, în noua sa creație coregrafică, „UN MINUT DE DANS sau UF !!!”.  Acum 50 de ani, cel mai important coregraf de origine română, Gigi Căciuleanu, debuta ca dansator pe scena Teatrului Mic, sub îndrumarea lui Miriam Răducanu. 

 

 

 

 

Citește și