Rețelele sociale și manipularea emoțională a copiilor. Prof. Cristian Jura explică situația din România și motivele pentru care Facebook, Instagram, YouTube și TikTok vor fi obligate să schimbe regulile

Comisia Europeană vrea să implementeze măsuri prin care accesul minorilor la rețelele sociale – Facebook, Instagram, YouTube, TikTok – să fie restricționat. În urma studiilor efectuate s-a concluzionat că rețelele sociale, în general, reprezintă riscuri majore pentru dezvoltarea psihologică, evoluția socială a copiilor și siguranța lor fizică. Mecanismele de tip „infinite scroll” – derulare continuă – și notificările transmise constant creează dependență.

Capacitatea de concentrare și atenția pe termen lung sunt, astfel, grav perturbate. Adulți cu profiluri false pot manipula emoțional copiii, iar în scenariul alarmant apar și așa-numiții „hărțuitori cibernetici”.

FLASH NEWSTuriștii români aflați într-o stațiune populară din Egipt au surprins momentul în care unul dintre yachturile de agrement a luat foc

14:09

VIDEOOperațiunea „Jupiter 6” continuă. A șaptea zi de percheziții. Procurorii investighează 21 de dosare penale de spălare a banilor

14:02

Algoritmii pot livra tinerilor clipuri care promovează violența. Pot lansa provocări periculoase – challenges – sau pot disemina online discursuri al căror mesaj central este ura.

Comisia Europeană a prezentat proiectul Kids Act

În luna septembrie a acestui an, Comisia Europeană a prezentat proiectul Kids Act. Proiectul interzice crearea conturilor pe rețelele sociale de către copiii sub 13 ani. Totodată, limitează accesul adolescenților în vârstă de 13 și 14 ani.

• Propunerea stabilește o vârstă minimă la nivelul UE – 15 ani – la care minorii și-ar putea deschide propriul cont.
• Legea KIDS va inversa, de asemenea, sarcina probei. Furnizorii de servicii vor trebui să demonstreze că serviciile lor sunt adecvate vârstei și sigure din punct de vedere al concepției.
• Platformele online vor fi obligate să prezinte Comisiei Europene un plan de conformare.
• Planul va fi evaluat și de un auditor independent. Acesta va analiza în detaliu noile servicii, funcții sau caracteristici.

Comisia propune inclusiv folosirea unei aplicații europene de verificare a vârstei, care „nu păstrează documentele de identitate sau datele biometrice, respectând astfel cele mai înalte standarde de protecție a vieții private”.

Conform unui studiu al organizației Salvați Copiii România, aproape jumătate dintre copii (48,3%) petrec peste 6 ore pe zi în mediul digital. Cea mai mare parte a acestui timp este alocată chiar rețelelor sociale.

Cristian Jura: „În România nu există nicio reglementare care să interzică accesul minorilor pe rețelele sociale”

Mai multe țări – inclusiv România – au început să voteze propriile legi restrictive privind minorii pe rețelele sociale. Comisia Europeană a cerut statelor membre să își suspende temporar inițiativele naționale.

Scopul este crearea unui set de reguli unic și uniform, la nivelul întregii Uniuni Europene, prin acest regulament.

În exclusivitate pentru Gândul, prof. univ. dr. Cristian Jura – fost membru al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) – a explicat, punctual, acest tablou general îngrijorător al interacțiunii minorilor cu rețelele sociale.

În acest moment, spune Cristian Jura, în România nu există nicio reglementare care să interzică accesul minorilor pe rețelele sociale.

„La nivelul Organizației Națiunilor Unite se reconsideră accesul minorilor la rețelele sociale. S-ar putea trece de la un acces nelimitat la o restrângere pe baza vârstei, ca un instrument de protecția a minorilor în spațiul online.

Există mai multe argumente în favoarea introducerii acestei limite de vârstă pentru acces la platformele on-line:

• protecție împotriva expunerii la violență
• protecție abuzurilor online sau a exploatării minorilor,
• protecție la conținut motivat de ură,
• protecție la conținut ilegal sau dezinformare,
• interzicerea accesului la comunități care promovează înfometarea ca mijloc de a slăbi, standarde denaturate de frumusețe, comparații bazate pe statut social și pe avere sau afectarea imaginii de sine.

O situație poate degenera în spre cyberbulling, trafic de minori, șantajul minorului (sextorsion) sau chiar răzbunare bazate pe fotografii (porn revenge).

Copiii care sunt expuși la astfel de evenimente se confruntă cu diferite probleme cum ar fi somn insuficient, anxietate, depresie, dificultăți la învățare sau chiar obezitate, conform unui studiu realizat de OECD.

Există și un revers al medaliei. În cazul în care apare o astfel de limitare bazată pe vârstă și copilul accesează totuși mediul online, dacă i se întâmplă ceva, nu va avea curajul să discute cu părinții știind că a făcut ceva interzis.

Poate apărea un impact disproporționat asupra copiilor din mediile dezavantajate, oportunități mai puține pentru dezvoltarea alfabetizării digitale sau colectarea excesivă de date cu caracter personal (cărți de identitate, pașaport)”, precizează Cristian Jura.

Aproape 40 de state au introdus restricții bazate pe vârstă în accesarea platformelor online

Aproape 40 de state au introdus restricții bazate pe vârstă în accesarea platformelor online, menționează Cristian Jura.

„Cea mai des întâlnită restricție este bazată pe vârsta de sub 15 sau sub 16 ani, în multe state au fost luate măsuri împreună cu platformele sociale.

În Australia, legea este în vigoare din 10 decembrie 2025. Copiilor sub 16 ani le-a fost limitat accesul la platformele sociale.

Cazul este interesant pentru că aceste restricții se aplică multor platforme, dar site-urilor de dating sau ROBLOX nu li se aplică aceste limitări.

Alte state în care au fost introduse limitări sunt: Indonezia, Malaezia, Austria, Franța, Grecia, Danemarca etc.

La nivelul Uniunii Europene s-a discutat de spre proiectul EU Kids Act, doar că s-a decis amânarea implementării cu cel puțin 12 luni. Probabil că peste un an se va decide dacă se implementează acest set de norme și ce anume se implementează”, a mai explicat Cristian Jura.

Ce se întâmplă în România

Există proiecte legislative și în Parlamentul României, a specificat Cristian Jura.

„Este vorba despre  Legea 514/2026 – Propunere legislativă privind protecția minorilor în utilizarea serviciilor de rețele sociale online.

Senatul a adoptat tacit săptămâna trecută, în calitate de primă Cameră sesizată, o propunere legislativă care interzice accesul copiilor sub 15 ani la rețele sociale și introduce reguli suplimentare de protecție pentru adolescenții cu vârste între 15 și 18 ani.

Propunerea urmează să fie transmisă la Camera Deputaților, care este for decizional.

Câteva dintre prevederile principale proiectului sunt:

• Minorii care nu au împlinit 15 ani nu vor putea accesa serviciile de rețele sociale online. Responsabilitatea respectării interdicției revine furnizorilor platformelor. Acestea vor trebui să implementeze mecanisme eficiente de verificare a vârstei;
• În cazul tuturor minorilor sub 18 ani, furnizorii vor trebui să dezactiveze implicit publicitatea personalizată pe baza profilării și posibilitatea primirii mesajelor directe de la utilizatori care nu se află în lista conexiunilor aprobate;

Platformele vor trebui să verifice vârsta utilizatorilor care dețin conturi active la momentul intrării în vigoare a legii, dacă aceștia nu au trecut anterior printr-un mecanism eficient de verificare. Vor avea 6 luni la dispoziție pentru a face verificări”, a explicat Cristian Jura.

„Cu acest obstacol se confruntă absolut toate statele”

Nerespectarea obligațiilor legale de către platforme va constitui contravenție si va putea fi sancționată cu amendă de până la 2% din cifra de afaceri și cu posibilitatea suspendării serviciilor furnizorului pe teritoriul României, mai spune Cristian Jura.

Totuși, verificarea vârstei și a identității utilizatorilor platformelor nu este un demers facil.

„Acest lucru este deosebit de dificil de implementat. Cu acest obstacol se confruntă absolut toate statele care au adoptat o astfel de legislație.

Verificarea identității sau vârstei, în mod real, este greu de făcut.

Pot exista tineri peste 18 ani care creează un cont sau chiar inteligența artificială poate ajuta la ocolirea prevederilor legale”, avertizează Cristian Jura.