Câți bani cheltuiesc primăriile din cele mai mari orașe din țară pentru fiecare cetățean în parte

Autoritățile locale și centrale cheltuiesc, în medie, 3,6 euro pe zi, pe cetățean, însă doar o mică parte din această sumă este investită în dezvoltarea infrastructurii, modernizarea sistemelor de încălzire sau renovarea spitalelor și școlilor, reiese din calculele gândul.

Cei 3,6 euro cheltuiți zilnic de stat în numele cetățenilor reprezintă valoarea tuturor serviciilor și ajutoarelor garantate de stat, de la învâțământ și sănătate la subvenții pentru căldură sau transport. Calculul a fost făcut pe baza datelor din bugetul general consolidat și a rezultatelor preliminare ale recensământului populației din 2011.

Tot din cifrele oficiale reiese că peste jumătate din cheltuielile statului sunt destinate plății pensiilor, finanțării serviciilor de asistență socială și plății salariilor angajaților de la stat, potrivit datelor Ministerului Finanațelor Publice (MFP) privind execuția bugetului general consolidat la sfârșitul lunii septembrie.

EXTERNE Noul premier al Franței, François Bayrou, vrea numirea noului GUVERN „înainte de Crăciun”

20:19

VIDEO Cozonacul a devenit un LUX pentru români. Cât a ajuns să coste o felie de cozonac

20:18

Ce primește un cetățean în cuantumul celor 3,6 euro cheltuiți zilnic de stat

Din cei 3,6 euro cât i-ar reveni zilnic fiecărui cetățean, 1,2 euro sunt folosiți pentru ajutoare de încălzire, pentru sprijinirea persoanelor cu handicap și a familiilor cu venituri reduse, pentru alocații, pentru pensii sau pentru îndemnizații de creștere a copilului.

Alți 70 de eurocenți sunt destinați salariilor din sectorul public, mai exact a personalului din învățământ, sănătate sau administrația publică. Totodată, fiecare cetățean „primește” zilnic subvenții în valoare de 19 eurocenți, în timp ce la capitolul investiții, pentru fiecare român sunt prevăzute în fiecare zi cheltuieli de capital în valoare de 28 de eurocenți.

În ceea ce privește banii cheltuiți de reprezentanții administrației publice locale pentru cetățenii care i-au votat, sumele variază semnificativ de la un municipiu la altul. Astfel, în topul clasamentul se află orașul Cluj-Napoca, unde, zilnic, fiecărui cetățean îi revin de la bugetul local 1,9 euro, în timp ce la polul opus se află Galați, unde suma este de numai 84 de eurocenți pe zi.

În medie, cele mai mari zece municipii din punct de vedere al numărului de locuitori, plus București, cheltuiesc zilnic circa 1,4 euro pentru fiecare cetățean.

Cât cheltuiesc cele mai mari municipii pentru fiecare cetățean în parte

Sursă date: Date oficiale primării, MFP și CNP// Cursule mediu de schimb luat în calcul a fost de 4,45lei/euro

Din analiza structurii cheltuielilor primăriilor reiese că distribuția banilor de la bugetele locale este de asemenea diferită. Astfel, dacă primăriile din Galați, Timișoara sau Constanța alocă o mare parte din bani pentru finanțarea învățământului, mai exact pentru susținerea creșelor, grădinițelor, școlilor și liceelor din municipiu, pe prima poziție în topul cheltuielilor primăriilor din Cluj-Napoca sau Brașov se află sectorul transporturilor.

Astfel, din cei 120 de eurocenți alocați zilnic unui cetățean din municipiul Constanța, 24 de eurocenți sunt destinați pentru învățământ, iar 10 pentru transport. La Cluj-Napoca, municipalitatea cheltuiește zilnic 34 de eurocenți pentru a asigura accesul unui cetățean la învățământ și 52 de eurocenți pentru transportul public și întreținerea drumurilor.

În ceea ce privește subvenția pentru gigacalorie, municipiul Brașov și Timișoara alocă între 3% și 4% din buget pentru ajutoare de încălzire, de trei mai puțin decât primăria Galați spre exemplu. Practic, din cei 80 de eurocenți care îi revin zilnic unui cetățean din Galați, 7 eurocenți merg către ajutoarele de încălzire, în timp ce la Timișoara, dintr-un buget dublu pe cap de locuitor, subvenția primită zilnic reprezintă echivalentul a 5 eurocenți.

Ce servicii oferă primăriile pentru cei 1,4 euro cheltuiți zilnic pe cap de locuitor

În cuantumul acestor bani, o parte dintre ei provenind reprezentând veniturile încasate de autoritățile locale sub formă de taxe și impozite, fiecărui cetățean i se asigură, cel puțin conform bugetelor aprobate pe anul în curs, servicii publice utilitare (apă și canalizare, termoficare, gestionarea deșeurilor), transport public, buna funcționare a spitalelor și a unităților de învățământ, ordinea publică și siguranța cetățenilor, dar și programe de construcții de locuințe, străzi, poduri și pasaje, școli sau grădinițe.

O parte din veniturile bugetului local provin din impozitele pe venit, pe profit sau pe câștiguri de capital, din impozitele și taxe pe locuințe, terenuri sau clădiri, din TVA, precum și din amenzi, penalități și confiscări, bani virați municipalității de locuitorii respectivei localități. O altă parte sunt subvenții alocate de la bugetul de stat pentru modernizarea centralelor de termoficare, reabilitarea termică a clădirilor sau pentru acordarea unor ajutoare de încălzire.

Scripcaru, primar Brașov: Ceea ce se face se răsfrânge până la urmă asupra comunității și asupra patriei

George Scripcaru, primarul reales al municipiului Brașov, este de părere că banii cheltuiți de un anumit oraș pentru investiții sau îmbunătățirea calității unor servicii publice se răsfrâng și asupra locuitorilor din alte părți ale României, nu doar asupra acelor cetățeni care locuiesc în zona respectivă.

„Noi ne raportăm la calitatea serviciilor, la ceea ce se face din toate punctele de vedere în toate sectoarele de activitate care se răsfrâng până la urmă asupra comunității și asupra patriei române. Brașovul are un grad de autonomie foarte bun, față de gradul de îndatorare al altor municipii”, a declarat Scripcaru pentru gândul. Drept exemplu, primarul Brașovului a menționat șoseaua de centură a orașului, drum finanțat și de autoritățile locale, dar de care beneficiază și locuitorii din alte zone.

„Investițiile care se fac în funcție de domeniul de activitate și care îi afectează pe toți cetățenii, fie că este vorba despre transport, sănătate, iluminat, agrement, nu pot fi încadrate ca o sumă de bani care se duce către un cetățean”, a mai precizat Scripcaru.

Întrebați de gândul dacă sumele alocate pentru fiecare cetățean în parte sunt suficiente pentru a-i asigura servicii de calitate, primarii celorlalte municipii reședință de județ din topul de mai sus nu au oferit un răspuns până în momentul publicării acestui material.