EXCLUSIV. Administratorul judiciar pus de STATUL ROMÂN la HIDROELECTRICA: „Băieții deștepți se pare că sunt mai deștepți decât noi”

Lovitură de teatru în dosarul Hidroelectrica, cel mai mare dosar de insolvență al unei companii de stat din ultimii ani. Pe scurt, Hidroelectrica riscă falimentul în cazul în care Curtea de Apel București va aproba recursurile formulate de „băieții deștepți” din energie, cărora administratorul special al companiei le-a reziliat contractele după intrarea în insolvență.

Curtea de Apel București a judecat joi recursurile formulate de Alpiq RomIndustries, Alpiq RomEnergie și Hidrosind împotriva hotărârii de deschidere a procedurii insolvenței Hidroelectrica pronunțată de către Tribunalul București în data de 20 iunie 2012, magistrații amânând pronunțarea pentru data de 11 octombrie.

Administratorul judiciar al Hidroelectrica, avocatul Remus Borza, a declarat pentru gândul că joi instanța a respins „tot ce am cerut”, apreciind că „se pare că băieții deștepți sunt mai deștepți decât noi”.

În opinia lui Borza, în cazul în care Curtea de Apel va admite recursurile „băieților deștepți”, Hidroelectrica va intra în faliment „în aproximativ o lună”.

„Azi ne-am certat pe capete. Instanța ne-a respins probatoriul, ne-a respins tot ce am cerut. Se pare că băieții deștepți sunt mai deștepți decât noi. Instanța a rămas în pronunțare. Pe 11 octombrie Curtea de Apel București se va pronunța în acest caz”, a relatat pentru gândul avocatul Remus Borza.

Borza: Judecătorii au salarii mai mici decât un șofer din Hidroelectrica

Vizibil iritat, administratorul judiciar al Hidroelectrica a declarat, amintind că are o experiență de 17 ani în lucrul cu instanțele din România, că „actul de justiție în România este formal și nu de puține ori este licit”, iar cei trei judecători care au prezidat ședința de joi au „salarii mai mici decât un șofer de la Hidroelectrica”.

În situația în care Curtea de Apel București va admite recursurile „băieților deștepți”, hotărârea de intrare în insolvență a Hidroelectrica va fi anulată, ceea ce echivalează cu repunerea părților în situația anterioară, deci a reactivării contractelor bilaterale încheiate cu cei zece traderi, a menționat administratorul judiciar.

„Având în vedere că la 20 iunie 2012 obligațiile contractuale asumate de Hidroelectrica totalizau 19,8 TWh și că producția din 2012 nu va depăși 12 TWh, în conditiile de secetă prelungită, societatea va fi în imposibilitatea de a-și îndeplini obligațiile contractuale, cu consecința intrării în faliment”, a mai spus acesta.

Pe de altă parte, Remus Borza a acuzat sindicatul Hidroelectrica că ar fi „mână în mână” cu „băieții deștepți” , pe motiv că nu vor să își piardă privilegiile pe care le au.

Borza acuză „tertipuri avocățești”

Joi, Borza a avertizat, printr-un comunicat, că așa-numiții „băieți deștepți” încearcă prin căile de atac permise de lege, dar și prin diverse „tertipuri avocățești”, să anuleze hotărârea de deschidere a insolvenței Hidroelectrica.

La termenul de joi a fost prezent în sală și fostul șef al OPSPI, Remus Vulpescu, în calitatea sa de administrator special al Hidroelectrica. „Remus Vulpescu este încă administrator special al Hidroelectrica. În calitate de administrator judiciar, eu îl susțin pe Remus Vulpescu, în poziția de administrator special al Hidroelectrica”, ne-a precizat Borza.

Ce ar însemna intrarea în faliment a Hidroelectrica: „Românii vor sta pe întuneric. Vom citi cărți la lumina lumânării”

Intrarea Hidroelectrica în faliment ar cauza dispariția „unui monopol” de pe piața serviciilor de reglare a sistemului energetic și ar avea ca efect „intrarea în beznă” a României, spune Borza. „România nu poate exista fără Hidroelectrica. Românii vor sta pe întuneric, nu ne vom mai putea uita la televizor, nu vom putea decât să citim cărți la lumina lumânării”, a arătat Borza.

Cum a intrat în insolvență cel mai mare producător de energie electrică

Intrarea în insolvență a Hidroelectrica a fost considerată una dintre cele mai controversate decizii din istoria unei mari companii de stat.

– La 20 iunie, Hidroelectrica a intrat oficial în insolvență la solicitarea Consiliului de Administrație, care și-a motivat cererea prin scăderea cifrei de afaceri și creșterea datoriilor pe fondul unui „dezastru de management” și al secetei din 2011. La acea vreme, Borza își exprima speranța ca perioada de reorganizare a Hidroelectrica să dureze în jur de un an, un an și jumătate, timp în care datoriile de aproape un miliard de euro să fie restructurate.

Borza spunea că scopul intrării în insolvență îl reprezintă reorganizarea activității conform unui plan de reorganizare „la finalizarea căruia societatea să iasă din procedura insolvenței și să își continue activitatea comercială fără supravegherea autorității judecătorești”.

– Imediat după anunțarea insolvenței, agenția de evaluare financiară Moody’s a coborât cu patru trepte ratingul Hidroelectrica, de la „Ba1” la „B2”, după ce compania și-a cerut insolvența, și a atribuit perspectivă negativă, avertizând că ar putea urma o nouă retrogradare.

Gândul a scris că miza intrării în insolvență a Hidroelectrica o reprezintă „curățarea” companiei de contractele cu așa-numiții „băieți deștepți” din energie.

Pe de altă parte, gândul a prezentat și care sunt avantajele și dezavantajele intrării în insolvență, precizând că procedura prezintă însă și riscul falimentului, în cazul în care compania și administratorul judiciar nu conving cel puțin trei categorii de creditori să voteze planul de reorganizare sau acesta nu este aprobat de către judecătorul sindic.

– Premierul Victor Ponta a felicitat în mai multe rânduri autoritățile pentru reușita lor în ce privește „curățarea” Hidroelectrica de contractele păguboase, subiectul fiind discutat și cu reprezentanții FMI cărora premierul le-a spus că Hidroelectrica va reveni la statul juridic normal în septembrie sau octombrie și va fi o companie mult mai puternică.

– În august, Euro Insol a publicat raportul privind cauzele intrării în insolvență a Hidroelectrica. Documentul arată că salariul mediu pe angajat în Hidroelectrica este de 1.643 euro, iar salariații companiei beneficiază de 70 de tipuri de indemnizații, prime jubiliare și alte beneficii, care acoperă 59% din totalul veniturilor, fiind o situație „atipică”.

Anul trecut, Hidroelectrica a livrat „băieților deștepți” energie de 1,52 miliarde de lei (360 milioane de euro), în scădere cu 300 de milioane de lei față de 2010, contractele bilaterale reprezentând jumătate din vânzările companiei de stat în anul trecut.

După intrarea în insolvență a Hidrolectrica, Euro Insol a renegociat contractele încheiate de cel mai mare producător de energie din România cu Alro Slatina, Elsid, Electrocarbon și Electromagnetica.

Administratorul judiciar a denunțat contractele cu Alpiq RomEnergie, Alpiq RomIndustries, Energy Holding, EFT AG, EFT România și Euro P.E.C.

Potrivit bilanțului companiei, profitul net a scăzut anul trecut de 45 de ori, de la 292,3 milioane lei, la 6,4 milioane lei, în condițiile în care veniturile totale au coborât de la 3,41 miliarde lei la 3,18 miliarde lei, iar cheltuielile au urcat de la 3,02 la 3,14 miliarde lei.

La ce s-a angajat Guvernul în fața FMI

Guvernul a promis FMI că va publica prospectul de vânzare pe bursă a 10% din acțiunile Hidroelectrica în maximum trei luni după ce compania va ieși din insolvență și că oferta va fi lansată o lună mai târziu, potrivit Mediafax.

Planul avut în vedere de Guvern pentru listarea Hidroelectrica a fost anexat la scrisoarea de intenție transmisă Fondului Monetar Internațional (FMI) în urma misiunii de evaluare din luna august. Listarea la bursă a Hidroelectrica era programată pentru cel târziu la mijlocul lunii octombrie a acestui an, potrivit angajamentelor anterioare ale Executivului.