Raportul Departamentului de Stat al SUA despre România, în 2026: Investitorii americani consideră corupția „o provocare continuă”. Sectorul energetic, „deosebit de vulnerabil”

Raportul Departamentului de Stat al SUA din 2026 notează o serie de concluzii îngrijorătoare despre climatul investițiilor din România, în care subliniază corupția la nivelul autorităților, cât și în mediul de afaceri. Un alt aspect asupra căruia documentul oficial atrage atenția sunt modificările bruște în ceea ce privește reglementările din sectorul energetic.

Potrivit Departamentului de Stat al SUA, România reprezintă o destinație „mixtă” pentru investitori. Documentul arată că punctele forte sunt reprezentate de piața deschisă, cu oameni calificați și poziția strategică.

FLASH NEWS Șeful NATO spune că Europa trebuie să fie pregătită pentru o lume în care Rusia comite în mod regulat acte de sabotaj: „Trebuie să rămânem vigilenți”

23:53

CONTROVERSĂ Întâlnire selectă a Pentagonului cu țări NATO pentru discuții despre viitorul Alianței. Printre cei excluși: Franța, Marea Britanie și România

23:01

 Loading ...

Pe de altă parte raportul sesizează că legislația suferă adeseori modificări, în contextul unui sistem de justiție imprevizibil și a corupției încă larg răspândite.

 Loading ...

Potrivit raportului privind climatul investițional pe 2026, nu ostilitatea față de investitori este problema, ci instabilitatea regulilor și slăbiciunea implementării.

Corupție atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri

Corupția este însă o „provocare continuă” în România, arată Departamentul de Stat. Conform instituției, investitorii americani s-au plâns atât de corupția din rândul autorităților, cât și de cea din mediul de afaceri din România.

„Investitorii americani au reclamat existența corupției atât la nivel guvernamental, cât și în mediul de afaceri din România, indicând cel mai frecvent serviciul vamal, oficialii din administrația locală și autoritățile fiscale locale.”

 

Conform sondajului Eurobarometru din ianuarie-februarie 2025 privind atitudinea întreprinderilor față de corupție, 90% dintre oamenii de afaceri români consideră că corupția este larg răspândită în țara lor, procent semnificativ mai mare decât media UE de 63%.

De asemenea, 62% dintre oamenii de afaceri români sunt de părere că funcționarii publici îi favorizează pe membrii propriilor familii sau pe prieteni. Eurobarometrul a mai indicat următoarele drept principale probleme întâmpinate în desfășurarea activităților economice:

• Nivelul taxelor și impozitelor (96% dintre respondenți)
• Modificările frecvente ale legislației și politicilor (potrivit a 91% dintre respondenți)
• Complexitatea procedurilor administrative (84% dintre respondenți) și
• Corupția (72% dintre respondenți)

Principalele aspecte sesizate de raportul Departamentului de Stat al SUA pe anul 2026

Lipsa de predictibilitate. Este tema centrală a raportului. Legislația, mai ales cea fiscală, se schimbă des, în grabă, fără consultări reale sau evaluări de impact, iar legile care cer consultare nu au sancțiuni.

Capacitatea instituțională scăzută. Legile există, dar aplicarea este inconsecventă, iar administrația este lentă și subdimensionată.

Corupția. Este văzută ca o problemă persistentă, cu progrese pe hârtie, dar cu implementare și condamnări dificile.

Justiția. Este independentă formal, dar imprevizibilă și cu expertiză comercială limitată. Raportul notează și tensiunea dintre instanțele românești și dreptul UE.

Energia. Este sectorul cel mai vulnerabil la schimbări bruște de reguli, prin plafonări de prețuri și taxe pe profituri excepționale.
Statul ca partener.

Promisiuni nerespectate. Statul întârzie uneori rambursarea facilităților fiscale promise unor firme străine.

Raportul Departamentului de Stat despre România: „Sectorul energetic este deosebit de vulnerabil”

Departamentul de Stat al SUA notează că „sectorul energetic din România este deosebit de vulnerabil la modificările frecvente și neprevăzute ale legislației, inclusiv în materie fiscală, care pot schimba peisajul economic în mod imprevizibil„.

„Impozitul pe veniturile suplimentare („windfall profit tax”), instituit în 2018 prin Legea offshore și modificat în 2022, se aplică atât producătorilor de gaze naturale onshore, cât și celor offshore; aceștia sunt obligați să plătească redevențe pentru gazele extrase în România, raportate la prețul de pe piața Central European Gas Hub (CEGH) din Viena.

Pe fondul creșterii accentuate a prețurilor la energie în perioada 2021-2022, România a plafonat prețurile la energie electrică până în iunie 2025 și pe cele la gaze naturale până în aprilie 2027”, se arată în raport.

În perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, plafoanele de preț la gaze vor fi înlocuite cu un mecanism de reglementare a marjelor pentru producători, comercianți, furnizori, transportatori și distribuitori, aplicabil gazelor naturale destinate exclusiv consumului casnic și producerii de energie termică.

„Guvernul a instituit o taxă pe veniturile excepționale („windfall tax”) asupra profiturilor producătorilor de gaze naturale și energie electrică.

Atât Parlamentul, cât și Guvernul au adoptat cea mai mare parte a acestei legislații cu minime consultări publice sau evaluări ale impactului reglementării”, afirmă sursa citată.

În aprilie 2025, Guvernul a introdus o taxă specială pe construcții, în cotă de 0,5% din valoarea netă a construcțiilor private situate pe uscat (onshore). Pentru activele situate pe uscat aflate sub controlul statului, cota taxei este de 0,25%.

Un proiect de lege adoptat în martie 2021 a consolidat autoritatea guvernului de a verifica transferurile de contracte petroliere către companii din țări din afara UE și de a stabili dacă un astfel de transfer reprezintă o amenințare la adresa securității naționale a României. Transferul unui contract petrolier trebuie aprobat printr-o hotărâre a guvernului, mai prec

Investițiile care implică autorități publice pot fi mai complicate decât investițiile sau asocierile în participațiune cu companii private românești. Tranzacțiile de amploare care implică statul, în special parteneriatele public-privat, pot fi blocate de interese politice și economice stabilite sau întârziate de lipsa de coordonare între ministerele guvernamentale, mai precizează sursa citată.

FOTO: Envato/Mediafax