Răspunsul lui Gruia Stoica, pentru Gândul, la întrebarea dacă a găsit cele 202 milioane de euro pentru CFR Marfă

Gruia Stoica, patronul Grampet Group, a declarat pentru gândul că are „o parte” din cele 202 milioane de euro pe care GFR trebuie să îi achite pentru pachetul de 51% din CFR Marfă. Pentru restul, spune el, Grupul se comportă ca „orice societate serioasă din lume, care nu stă pe teancuri de bancnote cash și care implică instituțiile financiare atunci când face o achiziție de anvergură”, adăugând că negociază cu partenerii de pe marile piețe de capital din lume modul de finanțare pentru CFR Marfă.

„Am tratat cu maximă seriozitate acest demers. Ceea ce ne-ar fi ajutat în această perioadă ar fi fost să nu fim nevoiți să adaptăm povestea Meșterului Manole în relația cu finanțatorii și cu instituțiile financiare internaționale”, mai spune Gruia Stoica în răspunsurile trimise gândul pe email, după ce a declinat solicitarea gândul pentru un interviu față în față.

Întrebat care sunt motivele pentru care nu merge sa semneze contractul pentru preluarea CFR Marfa, Gruia Stoica spune că așteaptă derularea „tuturor pașilor stabiliți prin anunțul de privatizare și caietul de sarcini”.

ACTUALITATE Trucul care te ajută să cureți rapid cuptorul. Te costă câțiva lei, iar ingredientele sunt la îndemâna oricui

20:22

FINANCIAR O monedă de 50 pence și cu chipul regelui Charles al III-lea provoacă agitație printre colecționarii de monede din Marea Britanie

20:16

Potrivit lui Stoica, în 2012 Grampet Group a avut active auditate de 410 milioane de euro.

Stoica mai spune că nu a dorit să fie prins la mijloc într-un război politic, dar constată că „am devenit câmpul de bătălie”.

„Noi nu ne-am jucat. Dorim să semnăm contractul, să încheiem această privatizare, să rentabilizăm CFR Marfă, nu ne interesează niciun fel de câștig din buzunarul cetățenilor”, adaugă patronul GFR. 

GFR a fost declarat la 20 iunie câștigător în procesul de privatizare a CFR Marfă, oferind un preț de 202 milioane euro pentru pachetul de 51% din acțiuni și asumându-și investiții de 900 milioane lei plus 1,5 milioane euro investiții de mediu.

Deocamdată, contractul de privatizare nu a fost semnat. Președintele Traian Băsescu și premierul Victor Ponta au o dispută privind privatizarea companiei, Băsescu cerând ca Ponta să își asume responsabilitatea privatizării, iar primul-ministru solicitând avizul CSAT.

După ce Grampet Group a transmis, recent, într-un comunicat, că își rezervă dreptul ca să își apere în justiție „reputația comercială și cea  personală a acționariatului, împotriva oricăror declarații publice răuvoitoare și nesusținute cu probe și argumente irefutabile” și după cea mai recentă ieșire publică a președintelui Băsescu care și-a reafirmat scepticismul cu privire la capacitatea Grampet de a plăti cele 202 milioane euro pentru CFR Marfă, gândul l-a întrebat pe patronul GFR dacă ia calcul chemarea în fața instanței a președintelui Băsescu pentru declarațiile sale din ultima perioadă în ce privește grupul Grampet. Ce a răspuns Gruia Stoica la această întrebare, dar și la altele, puteți citi în interviul de mai jos.

Gândul: Care sunt motivele pentru care nu mergeți să semnați contractul pentru preluarea CFR Marfă?

Gruia Stoica: Așteptăm derularea tuturor pașilor stabiliți prin anunțul de privatizare și caietul de sarcini. Deocamdată, noi ne-am respectat toate obligațiile asumate în cadrul privatizării, printre care și depunerea garanției de 10 milioane de euro pe care am pus-o la dispoziția vânzătorului. Până acum ne-am achitat de toate obligațiile asumate.

Gândul: GFR dispune de cei 202 milioane de euro pentru preluarea a 51% din actiunile CFR Marfa?

Gruia Stoica: Pentru că tot s-au făcut speculații extrem de multe și extrem de deplasate despre capacitatea noatră de plată, vreau să vă furnizez în exclusivitate informația că Grampet Group a avut în 2012 active de 410 milioane de euro, conform auditului consolidat la nivel de grup realizat de Ernst&Young. Și aceasta reprezintă doar limita de jos a evaluării, fiind vorba doar despre valoarea contabilă și nu despre valoarea comercială  a acestor active, care este mult mai mare. După cum se vede, este vorba despre o companie solidă din punct de vedere financiar, bancabilă, și mai mult decât atât, și-a plătit toate obligațiile către bugetul de stat, este cu salariile la zi, îndeplinidu-și în același timp toate planurile de investiții pe care și le-a propus în ultimii ani, chiar dacă au fost ani de criză. Având în vedere toate acestea, considerăm că finanțarea privind acest proiect nu reprezintă o problemă, dovadă fiind și faptul că pentru privatizările din Croația și Bulgaria nu am avut niciun fel de probleme.

Așa cum am spus încă din seara zilei în care oferta noastră a fost declarată câștigătoare: avem o parte din bani, iar pentru restul ne comportăm ca orice societate serioasă din lume, care nu stă pe teancuri de bancnote cash și care implică instituțiile financiare atunci când face o achiziție de anvergură. În prezent, negociem cu partenerii noștri de pe marile piețe de capital din lume modul de finanțare pentru CFR Marfă. Am tratat cu maximă seriozitate acest demers. Ceea ce ne-ar fi ajutat în această perioadă ar fi fost să nu fim nevoiți să adaptăm povestea Meșterului Manole în relația cu finanțatorii și cu instituțiile financiare internaționale. Peste zi, în loc să avansăm discuțiile din ce în ce mai mult, noi a trebuit să reparăm ceea ce fusese dărâmat cu o seară înainte. Finanțatorii sunt foarte atenți la semnalele primite, mai ales într-o perioadă economică precum cea pe care o traversăm. Și ei se uită la televizor, și ei citesc ziarele, și au reacții ca toți oamenii.

Gândul: GFR ia in calcul sa faca uz de dreptul de a cere daune statului roman avand in vedere ca procedura privatizarii CFR Marfa nu a fost dusă la indeplinire?

Gruia Stoica: GFR a tratat mereu responsabil și serios această privatizare și relația cu statul român. Am făcut acest lucru atunci când am luat decizia să participăm la privatizare ca un investitor strategic, cu mize naționale și regionale în eficientizarea transportului feroviar de marfă. Am fost serioși și responsabili în cadrul negocierilor cu Ministerul Transporturilor și am pus angajamentele internaționale ale României la loc de frunte, ca o societate românească care înțelege să-și ia în serios rolul de lider. Noi nu ne-am jucat. Dorim să semnăm contractul, să încheiem această privatizare, să rentabilizăm CFR Marfă, nu ne interesează niciun fel de câștig din buzunarul cetățenilor – adică inclusiv al nostru, pentru că și noi tot în această țară trăim și tot aici plătim taxe și impozite.

Gândul: Președintele Basescu a spus recent că dacă nu aveți semnat contractul pentru CFR Marfă, nu puteți face rost de la bănci de suma pentru preluarea CFR Marfă.

Gruia Stoica: Nu doresc să intru în polemică cu nimeni. De aceea m-am și ferit să fac declarații în această perioadă. Nu am vrut să fiu prins la mijloc într-un război politic, deși se pare că am devenit câmpul de bătălie. Ceea ce v-am spus însă mai devreme rămâne valabil: am impresia că este vorba despre povestea lui Manole adaptată la finanțe. Ce clădim într-o zi, trebuie să reclădim în ziua următoare. Singura problemă este că „Ana lui Manole” în acest caz riscă să fie cei 9.000 de angajați ai GFR – și ceilalți 11.000 ai CFR Marfă. Având în vedere miza strategică, înțelegem preocuparea autorităților pentru transparența procesului și seriozitatea cumpărătorului. Toate zvonurile și acuzațiile nefondate din această perioadă au adus însă daune nemeritate reputației noastre interne și internaționale, îngreunând procesul de negociere cu finanțatorii.

Gândul: Luați în calcul chemarea in fața instanței a președintelui Băsescu pentru declarațiile făcute de acesta de-a lungul ultimelor săptămâni în ce priveste grupul Grampet și persoana dvs?

Gruia Stoica: Noi preferăm să ne concentrăm pe îndeplinirea obligațiilor asumate și pe încheierea tranzacției privind CFR Marfă. Suntem convinși că timpul va demonstra seriozitatea noastră și că toate instituțiile statului își doresc ca privatizarea să fie un succes, iar toată lumea va înțelege beneficiile câștigării licitației de către o companie românească, care a pus tricolorul în 10 țări până în prezent și care are proiecte ambițioase de dezvoltare a economiei românești și a dimensiunii strategice a țării noastre, și care se află într-o poziție privilegiată între Comunitatea Europeană și țările asiatice.