TOTUL despre situația din Cipru. Restricții fără precedent asupra fluxurilor financiare. Cât de departe este România de o criză precum ca cea din Cipru

Afișând un calm aparent, ciprioții s-au așezat joi de dimineață la cozi la bănci, pentru a-și scoate banii. Ei au reușit să scoată câte 300 de euro fiecare, limita maximă zilnică impusă de autorități pentru a preveni retragerile masive de bani din bănci.

Băncile din Cipru au fost redeschise timp de doar șase ore, după aproape două săptămâni în care nu mai lucraseră cu publicul, urmând să îi mai primească pe clienți abia marți.

Autoritățile cipriote au mai impus și alte restricții fără precedent fluxurilor de capital. Astfel, cei care au bani în băncile din Cipru nu mai au voie să scoată din țară mai mult de 1.000 de euro cash când pleacă în străinătate, iar tranzacțiile cu cardul în afara țării au fost limitate la 5.000 de euro de persoană pe lună.

Toate aceste măsuri au fost luate în cadrul planului de salvare a Ciprului și ar putea fi menținute active mai multe săptămâni.

Pe scurt, Republica Cipru a încheiat un program de salvare de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI și Banca Centrală Europeană, care presupune desființarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din țară, și transferarea activelor viabile și a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Deponenții care dețin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanțarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenții cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituției, în funcție de sumele necesare. Astfel, ei ar putea înregistra pierderi de circa 40% din sumele peste 100.000 de euro.

Principalele cauze ale crizei din Cipru. Cât de departe este România de o situație asemănătoare

Expunerea mare pe titlurile de stat grecești și o structură a economiei în care sistemului bancar are o pondere foarte mare, activele din sistemul bancar fiind de aproximativ opt ori mai mari decât PIB-ul au fost principalele motive care au dus la actuala situație din Cipru.

De altfel, încă de anul trecut agenția de evaluare financiară Fitch a atras atenția asupra surselor de vulnerabilitate în cazul statului cipriot.

Adrian Vasilescu, consilierul gvernatorului BNR, a explicat pentru gândul că în Cipru PIB-ul este realizat în proporție de 80% din tranzacții financiare.

În schimb, situația din România este total diferită, sistemul bancar fiind unul solid, spune consilierul guvernatorului BNR.

„România este total diferită. Avem un sistem bancar cu solvabilitate cu mult peste plafonul necesar. Băncile sunt bine capitalizate. Nu avem nici un fel de expunere care să creeze pericole”, a arătat Adrian Vasilescu

Vasilescu spune că PIB-ul României nu are la bază tranzacții financiare, ci cele mai importante ponderi în PIB le au industria, activitățile agricole, serviciile de comerț intern, la care se adaugă ritmurile mari de creștere a exporturilor.

„Cifrele exportului sunt încurajatoare. Chiar și soldul balanței comerciale – care continuă să fie negativ, importurile costând mai mult decât câștigăm din exporturi – s-a îmbunătățit considerabil. Dacă, în 2008, deficitul balanței comerciale era de 19 miliarde de euro, în 2012 a scăzut la 7,3 miliarde de euro. Pentru că exporturile au crescut mai repede decât importurile”, declarat recent Adrian Vasilescu, într-o opinie publicată în Ziarul Financiar.

„Chiar și în ani de criză, când PIB-ul a fost negativ, structura PIB-ului a fost aceeași”, a menționat consilierul guvernatorului BNR.

Pe de altă parte, cei care dețin în băncile românești depozite de peste 100.000 de euro sunt în număr de 12.000, iar majoritatea depozitelor sunt sub 100.000 de euro.

În cazul băncilor cu capital cipriot, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat recent că activele acestora reprezintă doar 1,3% din totalul activelor bancare, iar toate depozitele de la Marfin România, bancă al cărei acționar majoritar – Popular Bank of Cyprus va fi lichidat, are depozitele integral garantate.

A doua bancă din Cipru prezentă în România, Bank of Cyprus, deține 0,7% din totalul activelor la nivelul sectorului bancar românesc.

Ilie Șerbănescu: ” Este o situație ce nu poate fi soluționată decât prin război”

Analistul economic Ilie Șerbănescu spune că depozitele bancare sunt mai mari decât PIB-ul în toate țările din Uniunea Europeană – cu excepția României și Bulgariei – „inclusiv în țările ce se dau pionii stabilității și disciplinei financiare, în frunte cu Germania”.

„În Occident depozitele sunt mult mai mari decât PIB-ul, iar creditele sunt mai mari decât depozitele. Este o situație ce nu poate fi soluționată decât prin război”, a declarat pentru gândul Ilie Șerbănescu.

Băsescu garantează că nu va accepta niciodată luarea în România a unor măsuri de genul celor din Cipru

Într-o declarație făcută vineri, președintele Traian Băsescu a dat garanții că nu va accepta niciodată luarea în România a unor măsuri de genul celor din Cipru.

„Decizii ca cea din Cipru nu ar fi fost de imaginat acum câțiva ani. Și, cel puțin în ceea ce mă privește, vă garantez că niciodată nu voi fi adeptul unor astfel de măsuri sau nu voi accepta astfel de măsuri în România”, a afirmat șeful statului.

El a mai spus că situația din Cipru arată că „adesea putem să punem sub semnul întrebării principiile pe care le-am afirmat ani de zile”.

Mugur Isărescu, despre programul de salvare a Ciprului: Aproape de soluția pe care ar fi impus-o economia de piață

O părere nuanțată a avut guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Într-o intervenție la Banca Centrală, Isărescu a apreciat că programul de salvare a Ciprului este aproape de soluția pe care ar fi impus-o economia de piață, considerând că deponenții cu sume mari într-o bancă cunosc riscurile și negociază dobânzi mult peste ratele acordate clientelei de retail.

„Știți că principiul clasic este următorul: când o bancă are probleme, primii care plătesc sunt acționarii. Și în România, dacă vreo bancă intră la necazuri, primii care plătesc sunt acționarii, își mănâncă capitalul. Că au lăsat-o să se expună riscant. Acum se extinde responsabilitatea de la proprietari la creditorii mari. Nu o extrapolați, pentru că în România toate băncile au o solvabilitate chiar excesivă (…) Dacă cineva ține câteva milioane pe pasivul unei bănci, nu ține pentru o dobândă de 0,1%. Consideră că dă credite pe undeva și lui îi dă 4%, când în lume este zero și ceva. Și-a asumat un risc. Îi protejăm pe deponenții mici”, a spus Isărescu.

El a explicat că atunci când un investor ajunge să dețină sume mari în bănci, de ordinul milioanelor de euro, însemnă că și-a asumat un risc.

„Altminteri, ai și alte opțiuni, poți să cumperi titluri de stat, obligațiuni”, a afirmat Isărescu, după ce anterior a menționat că nu dorește să dea sfaturi oamenilor bogați în privința modului în care să-și plaseze disponibilitățile.

Șeful băncii centrale apreciază că investitorii care și-au asumat riscurile „pentru a obține un câștig pe măsură” din depozite de la băncile cipriote ar fi normal să contribuie la acoperirea pierderilor băncii.

Sfaturile economistului-șef al BNR: Populația ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 de euro

Economistul șef al BNR, Valentin Lazea, a afirmat recent că populația din România ar trebui să constituie depozite de sub 100.000 euro, iar cei cu lichidități de peste 4,2 milioane de euro să le împartă în cele 42 de bănci din România și să investească diferența în piața de capital, la bursă sau în fonduri de investiții.

Întrebat dacă vor apărea efecte în piața internă după deciziile luate în Cipru și dacă populația ar trebui să se teamă în legătură cu siguranța plasamentelor din bănci, Lazea a arătat că există suficiente instituții de credit în România astfel încât populația să-și constituie depozite de sub 100.000 de euro, plafon care este garantat.

În februarie, depozitele în lei ale populației au ajuns la 75,2 miliarde de lei, în creștere cu 0,6% față de aceeași lună de anul trecut, în timp ce sumele depozitate de companii au scăzut cu 7,4%. Depozitele în valută ale rezidenților exprimate în lei au crescut cu 16,7% comparativ cu februarie 2012.

Și, în timp ce în Cipru lucrurile se precipitau, marți, în cadrul ședinței extraordinare de Consiliu Județean Caraș-Severin, președintele Consiliului, Sorin Frunzăverde, fiind întrebat despre alocările bugetare, a avut o replică ce a stârnit reacții.

El a răspuns că bugetul național este mult sub limită și că „dacă vom plăti salariile și pensiile să fim fericiți”.

„În acest moment situația bugetară națională este dramatică. Nu știm de unde vom plăti a doua tranșă pentru FMI în iunie (…) Situația este cea care este, adică dacă vom plăti salariile și pensiile să fim fericiți”, i-a răspuns Frunzăverde unui consilier județean.

Premierul Victor Ponta a reacționat imediat și l-a contrazis pe președintele CJ Caraș-Severin, Sorin FRunzăverde (PNL), afirmând că Guvernul dispune de bani atât pentru salarii și pensii, cât și pentru FMI, adăugând însă că poate banii de salarii vor fi tăiați chiar la acest consiliu județean, unde „oamenii, sau cel puțin șefii, vor să fie la televizor”.

Președintele Ciprului: Nu ieșim din zona euro

Chiar dacă admite că țara sa se confruntă cu mari probleme, președintele Republicii Cipru, Nicos Anastasiades, a declarat vineri dimineață, citat de BBC, că Ciprul nu intenționează să părăsească zona euro, spunând că a fost evitat riscul de faliment.

Cipru este prima țară membră a zonei euro în care au fost impuse controale stricte ale fluxurilor de capital, ca parte a planului de salvare.

Ministrul de externe Ioannis Kasoulides a spus că astfel de restricții – privind retragerile de numerar, transferuri de bani și mișcarea de numerar în și din Cipru – ar putea rămâne în vigoare timp de o lună.

Salariile președintelui și miniștrilor din Cipru, reduse cu 25%

Anterior, autoritățile au anunțat că președintele Nicos Anastasiades a decis să își reducă salariul cu 25 la sută, iar remunerațiile membrilor Guvernului vor fi reduse cu 20 la sută, pe fondul crizei economice, potrivit AFP.

De asemenea, salariile miniștrilor vor fi diminuate cu 20 la sută. În plus, toți demnitarii de rang înalt vor renunța la al 13-lea salariu.

În ce constă planul de salvare de 10 miliarde de euro

Cipru a obținut un program de salvare de 10 miliarde euro cu guvernele din zona euro, FMI și Banca Centrală Europeană, care presupune desființarea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare bancă din țară, și transferarea activelor viabile și a depozitelor de sub 100.000 euro la Bank of Cyprus, cea mai mare bancă cipriotă.

Deponenții care dețin sume mari în conturile Laiki vor contribui la finanțarea programului de bailout. La Bank of Cyprus, deponenții cu economii mai mari de 100.000 de euro vor contribui la recapitalizarea instituției, în funcție de sumele necesare.

Guvernul din Cipru a limitat începând de joi suma de bani cash cu care se poate ieși din țară la 1.000 euro de persoană, iar retrgerile din consturi au fost limitate la 300 de euro pe zi, potrivit variantei finale a restricțiilor impuse asupra circulației capitalului.

Restricțiile au fost introduse pentru a preveni retragerile masive de bani de la băncile din țară, în urma încheierii acordului de bailout.

Băncile nu au voie să efectueze plăți non-cash sau transferuri de bani, cu următoarele excepții: transferuri comerciale; plăți salariale (după prezentarea documentelor necesare); achitarea taxelor de școlarizare pentru studenții ciprioți din străinătate și acoperirea cheltuielilor curente ale acestora, însoțite de documente doveditoare; plăți cu cardul de debit sau de credit, în cuantum de maximum 5.000 euro pe lună.

În cazul plăților comerciale, spre exemplu cele efectuate de firme pentru importuri, tranzacțiile mai mici de 5.000 de euro nu sunt restricționate, cele între 5.001 și 200.000 de euro trebuie avizate de banca centrală în termen de 24 de ore, iar cele mai mari de 200.000 euro vor fi evaluate de la caz la caz.

Depozitele la termen nu pot fi accesate cu excepția situației în care titularul dorește să plătească un credit la aceeași bancă.

Acordul inițial de bailout convenit în urmă cu aproape două săptămâni de Comisia Europeană și FMI cu Ciprul prevedea ca precondiție aplicarea unei taxe asupra depozitelor bancare din Cipru, la cote de 6,75% pentru sumele mai mici de 100.000 euro, respectiv 9,9% pentru economiile care depășesc acest prag. Acordul nu a fost aprobat, însă, de Parlamentul din Cipru.