Administrația Trump a impus sancțiuni Curții Penale Internaționale. Departamentul de Stat al SUA a anunțat că va interzice tranzacțiile cu instanța

Administrația președintelui american Donald Trump a impus, vineri, sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale, la câteva ore după ce unul dintre foștii săi judecători a câștigat Premiul Nobel pentru Pace, relatează Reuters.  Decizia a fost anunțată pe plaforma X de către secretarul de Stat al SUA Marco Rubio.

Secretarul spune că decizia SUA ar trebui să îi încurajeze și statele aliate din cadrul Curții să caute soluții pentru a pune capăt definitiv unei „amenințări la adresa suveranității”.

FLASH NEWS Protest și la Cluj, pentru susținerea lui Călin Georgescu. Câteva sute de oameni au ieșit în stradă, purtând drapelul țării și înălțând o rugăciune

23:01

VIDEO Clipe de coșmar în sectorul 6 al Capitalei. Un copac s-a prăbușit peste trei mașini și un motociclist. Bărbatul a fost transportat de urgență la spital

22:55

 Loading ...

Marco Rubio: „Vom demonta Curtea Internațională, bucată cu bucată”

Secretarul a denunțat demersurile  Curții Penale Internaționale de a-i urmări penal pe cetățeni americani și pe agenții Poliției de Frontieră din SUA, precum și pe liderii aleși.

„De decenii, atât republicanii, cât și democrații au respins ideea că Tribunalul Penal Internațional ar avea vreo autoritate de a-i urmări penal pe cetățenii americani, pe militarii sau pe liderii politici ai SUA, întrucât America nu a aderat niciodată la această instanță. Nu avem nevoie de acea curte și nici nu o dorim.Însă acum, globaliștii aflați peste Ocean nu dau doi bani pe ceea ce credeți dumneavoastră. Ei vor ca această Curte Penală Internațională să-și extindă sfera de acțiune, inclusiv prin urmărirea penală a cetățenilor și militarilor americani care își apără țara. Vor să-i urmărească penal pe agenții Poliției de Frontieră care protejează granițele națiunii noastre și pe liderii noștri aleși care asigură securitatea națională. Vor mai multă putere și o doresc cu prețul suveranității noastre ca națiune.Mesajul nostru este clar: Statele Unite și poporul american nu se supun jurisdicției acestei CPI ilegitime. Ambele partide (din SUA, n.r.) sunt de acord în această privință. Însă doar președintele Trump are hotărârea de a lua măsurile necesare pentru a pune capăt acestei amenințări, pentru totdeauna.Fie CPI renunță la amenințări, fie noi vom pune capăt existenței CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri – dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare – să tempereze această instanță care acționează abuziv.În caz contrar, Statele Unite își vor continua campania de destructurare a CPI, bucată cu bucată, până când americanii nu vor mai fi amenințați”, ” (Marco Rubio, secretarul de stat al SUA) 

Decizia, la câteva ore după ce o fostă judecătoare a primit Premiul Nobel pentru Pace

Anunțul a fost făcut la câteva ore după ce Comitetul Nobel de la Oslo i-a acordat Premiul Nobel pentru Pace unei foste judecătoare din cadrul Curții de la Haga, sud-africana Navi Pillay (85 de ani) de origine indiană. Trump a spus în mod repetat încă de anul trecut că i s-ar cuveni premiul pentru că a încheiat „opt războaie”.

Fosta judecătoare, care a glumit că ar putea împărți premiul cu președintele SUA, a condus o Comisie ce a concluzionat că Israel a comis patru acte de genocid pe durata războiului din Fâșia Gaza. Premierul israelian Benjamin Netanyahu are mandat de arestare pentru crime de război, însă Israel respinge jurisdicția Curții Penale Internaționale. Israel nu este membru al Curții și îi contestă autoritatea.

Procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a condamnat sancțiunile și a afirmat că acestea nu vor opri activitatea tribunalului.

Trump, tot mai ostil față de Curtea de la Haga

Reuters reamintește că Administrația Trump a manifestat de mult timp o „atitudine ostilă“ față de Curte și a impus deja sancțiuni împotriva procurorilor și judecătorilor acesteia. Măsura de vineri ar merge mult mai departe, putând sancționa companiile care furnizează servicii Curții. Procurorul adjunct al CPI, Khan, a declarat pentru Reuters că sancțiunile „trebuie condamnate”.

„Sancțiunile au scopul de a submina statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă”, a afirmat Khan. „Activitatea noastră va continua în toate cazurile pe care le avem în derulare, în cadrul anchetelor și al urmăririlor penale pe care le desfășurăm.”

Washingtonul a criticat CPI în legătură cu mandatele de arestare emise împotriva unor oficiali israelieni, printre care și prim-ministrul Benjamin Netanyahu, precum și cu o anchetă anterioară privind acțiunile soldaților americani în Afganistan, pe care CPI a închis-o între timp.
Curtea numără 125 de țări ca state membre, inclusiv toate țările UE și toți membrii alianței NATO, cu excepția Statelor Unite și a Turciei.

În trecut, aceasta a beneficiat de un puternic sprijin public din partea țărilor membre, inclusiv a principalilor aliați ai SUA, și își are sediul în Țările de Jos, stat membru al UE și al NATO.

Navi Pillay, jurista sud-africană care a câștigat vineri dimineață Premiul Nobel pentru Pace, a fost judecătoare în Camera de Apel a Curții Penale Internaționale (CPI) în perioada 2003-2008. Comitetul de decernare a premiului a declarat în motivarea sa că, prin alegerea ei, a dorit să „transmită un mesaj” într-un moment în care „judecătorii și instituțiile de drept internațional sunt ținta unor atacuri politice”.

„Un sistem juridic internațional în care criminalii de război sunt trași la răspundere și victimele abuzurilor beneficiază de dreptate este o condiție prealabilă pentru o lume pașnică”, a afirmat comitetul de decernare a premiului.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, a afirmat că sancțiunile au fost concepute astfel încât să ofere Curții și statelor membre ale acesteia posibilitatea de a răspunde preocupărilor SUA.

„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio într-o declarație consultată de Reuters înaintea anunțului oficial.

„De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță necinstită, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa.”

Washingtonul a acordat totuși și câteva derogări. La scurt timp după anunțarea sancțiunilor, Trezoreria SUA a emis patru licențe generale, care vor permite anumite tranzacții legate de telecomunicații, software și plăți de pensii ale CPI, precum și tranzacții legate de deținuții CPI.

Sancțiunile SUA interzic, de obicei, tuturor companiilor cu sediul în SUA orice colaborare cu o organizație sancționată, obligând băncile să închidă conturile, asigurătorii să înceteze acoperirea asigurărilor, iar companiile de software să întrerupă cooperarea.

Administrația Trump a impus anterior sancțiuni țintite asupra unor funcționari ai Curții în timpul primului său mandat, sancțiuni care au fost revocate sub președinția lui Joe Biden. Washingtonul a anunțat noi sancțiuni la doar câteva zile după revenirea lui Trump la putere, în ianuarie 2025.

În declarația sa, Rubio a afirmat că Statele Unite au amânat aplicarea sancțiunilor în speranța că CPI și țările semnatare ale Statutului de la Roma, actul fondator al acesteia, vor răspunde preocupărilor SUA, dar acestea nu au făcut-o.

„Fie CPI va pune capăt amenințărilor sale, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru apărarea lor, să țină sub control această instanță”, a spus Rubio.

„Am structurat această acțiune pentru a oferi statelor părți ocazia de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă preocupărilor noastre. Dacă aceste eforturi nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm în consecință”, a declarat Rubio.

Sursa Foto: Shutterstock/Hepta