ALEGERI ÎN GRECIA. Rezultate OFICIALE: Noua Democrație a câștigat. Antonis Samaras: „Poporul și-a exprimat dorința de A RĂMÂNE ÎN ZONA EURO”

Grecii au votat, duminică, în cadrul unui nou scrutin legislativ. Potrivit primelor rezultate de tip exit poll, Grecia nu a obținut nici de această dată stabilitatea de care are nevoie. Principalele două partide, stânga radicală reprezentată de Syriza și conservatorii de la Noua Democrație, sunt aproape la egalitate. Indiferent cine va ieși pe primul loc, Grecia va avea din nou parte de negocieri dure, în speranța de a forma, în sfârșit, un guvern.

UPDATE 10.30 Voturile din cadrul alegerilor legislative elene au fost numărate în proporție de 99,84%. Iată rezultatele oficiale: Noua Democrație – 29,66% și 129 de mandate în Parlament (din totalul de 300); Syriza – 26,89%, respectiv 71 de mandate; PASOK – 12,28%, 31 de mandate; Grecii Independenți – 7,51%, adică 20 de mandate.

UPDATE 1.50 După numărarea a 98,7% din voturile exprimate în cadrul alegerilor legislative din Grecia, autoritățile de la Atena anunță următorul rezultat: Noua Democrație – 29,7%; Syriza – 26,9%; PASOK – 12,3%; Grecii Independenți – 7,5%.

UPDATE 00.40 Pe măsură ce procesul de numărare a voturilor se apropie de sfârșit, procentele Noii Democrații scad ușor. Astfel, cu 88% dintre voturi luate în evidență, partidul de centru-dreapta condus de Antonis Samaras a scăzut sub 30% și are 29,9% din voturi. Syriza a adunat până acum 26,7% din sufragii, în timp ce PASOK are 12,4 procente, iar Grecii Independenți, 7,5% din voturi, conform celor mai noi date ale Ministerului de Interne de la Atena.

UPDATE 23.55 Ministerul de Interne din Grecia a anunțat noi rezultate parțiale ale alegerilor legislative de duminică, după numărarea a 75,7% din voturi: Noua Democrație – 30,1%; Syriza – 26,6%; PASOK – 12,5%; Grecii Independenți – 7,5 %.

UPDATE 22.30 Alexis Tsipras, conducătorul formațiunii de extremă stânga Syriza, a declarat în urmă cu câteva minute că a vorbit cu Antonis Samaras și că l-a înștiințat că Syriza va fi în opoziție. „Măsurile de austeritate nu pot continua. Planul de salvare nu e unul viabil”, a declarat Tsipras.

UPDATE 22.20 Antonis Samaras, liderul partidului de pe primul loc, Noua Democrație: „Poporul grec și-a exprimat astăzi dorința de a rămâne în zona euro și de a-și respecta angajamentele. Vom lucra împreună cu partenerii noștri europeni, pentru a crea politici în conformitate cu angajamentele noastre. Suntem hotărâți să facem ce trebuie cât mai repede posibil”.

„Mulțumesc poporului grec, pentru că avut încredere în noi în aceste momente foarte dificile. Nu i-am făcut promisiuni populiste, i-am spus adevărul. Grecia trebuie și va fi guvernată. Noua Democrație va fi forța responsabilității, care va asigura ieșirea țării din criză”.

Antonis Samaras, înconjurat de echipa sa, cu ocazia discursului de după anunțarea primelor rezultate // FOTO: Antonio Solaro/AFP/Mediafax

UPDATE 22.00 Noi rezultate oficiale anunțate de Ministerul de Interne de la Atena, după numărarea a 40,2% din voturi: Noua Democrație – 30,5%; Syriza – 26%; PASOK – 12,9%.

UPDATE 21.05 Ministerul elen de Interne a anunțat primele rezultate oficiale, după numărarea a 20% din voturi. Distanța dintre Noua Democrație și Syriza a crescut și este, în acest moment de peste cinci procente. Astfel, Noua Democrație are, coform primelor rezultate oficiale, 31% din voturi, în timp ce Syriza are 25,5%, iar PASOK a primit 13,4%.

UPDATE 21.00 CNN anunță noi rezultate de tip exit poll, după inventarierea tuturor secțiilor de votare: Noua Democrație – 28,6-30%, Syriza – 27,5-28,4%, PASOK – 11-12,4%.

UPDATE 20.50 În rândul susținătorilor partidului Syriza circulă zvonul că soția lui Alexis Tsipras ar fi născut în urmă cu puțin timp, scrie The Guardian. Informația nu a fost confirmată însă de vreun reprezentant al formațiunii de extremă stânga pe care o conduce Tsipras.

UPDATE 20.40 Dacă rezultatele exit poll-urilor vor fi confirmate de rezultatele oficiale ale alegerilor din Grecia, parlamentul de la Atena va avea următoarea configurație, potrivit calculelor SKAI TV: din totalul de 300 de locuri, 127 i-ar reveni partidului Noua Democrație (aici este inclus bonusul de 50 de mandate acordat formațiunii de pe primul loc), 72 – Syriza și 32 – PASOK.

UPDATE 20.20 Neonaziștii rămân în Parlament.

UPDATE 20.10 Angela Merkel, Francois Hollande și Mario Monti și-au amânat plecarea în Mexic, unde va începe summitul G20, anunță The Guardian.

UPDATE 19.50 Cine este Syriza, partidul care îi sperie pe liderii europeni.

Susținătorii Syriza, în timpul anunțării primelor exit poll-uri // FOTO: Louisa Gouiliamaki/AFP/Mediafax

UPDATE 19.20 Pentru ca piețele financiare să se liniștească, rezultatul oficial al alegerilor din Grecia ar trebui să indice un câștigător clar, la o distanță mult mai mare decât cea pe care o prezintă acum exit poll-urile. Partidele au nevoie să obțină între 36 și 43% din voturi, pentru a avea majoritate absolută, potrivit The Telegraph (explicația: partidul de pe primul loc primește un bonus de 50 de mandate în parlament, din totalul de 300 de locuri, astfel că procentul necesar pentru majoritate scade). Șansele să se ajungă la un asemenea rezultat sunt practic nule, astfel că partidele din Grecia se întorc la negocierile care nu au dus la niciun rezultat după alegerile din 6 mai.

Rezultatele unui exit poll bazat pe 80% din secțiile de votare // Sursa: The Telegraph

UPDATE 19.00 După încheierea votului din Grecia, au fost făcute publice trei exit poll-uri, toate indicând o diferență de 0,5% între Noua Democrație și Syriza. Astfel, potrivit primul exit-poll, Noua Democrație (pro-euro) ar fi obținut între 27,5% și 30,5% din voturi, față de 27%-30% pentru Syriza (stânga radicală). Celălalt exit poll dă un rezultat de 27-30% pentru Noua Democrație și 26-29% pentru Syriza, în timp ce un al treilea exit poll indică o victorie pentru Syriza, cu 28% din voturi, față de 27,5% din sufragii, obținute de Noua Democrație, scrie The Guardian.

Cele trei sondaje plasează PASOK pe locul al treilea, cu 10-13% din voturi.

UPDATE 18.40 Europa se pregătește de ce e mai rău.

UPDATE 18.30 Președintele Consiliului UE, Herman van Rompuy, a postat pe Twitter o fotografie de la Los Cabos, unde a început în urmă cu puțin timp summitul UE-Mexic, înaintea summitului G20. Lângă van Rompuy, se află președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

UPDATE 17.50 Potrivit primelor exit poll-uri efectuate de partide, Noua Democrație conduce cu 29% din voturi, în timp ce Syriza ar fi adunat 27% din voturi până la ora 17.00, scrie The Guardian. Pe locul al treilea se află PASOK, cu 12% din voturi. Distanța dintre conservatori și stânga radicală este foarte mică, însă. În plus, Syriza are mai multe șanse să câștige teren în ultimele două ore de vot, pentru că atunci există o prezență mai mare în rândul tinerilor, care sunt înclinați să voteze cu formațiunea condusă de Tsipras.

UPDATE 16.05 Google.gr s-a adaptat contextului politic de astăzi și a conceput on logo pe tema alegerilor din Grecia.

UPDATE 15.50 Syriza (extrema stângă) cere Ministerului de Interne de la Atena să extindă cu două ore programul secțiilor de votare din două insule, Lesvos și Hios, pe motiv că oamenii au ajuns mai greu aici, din cauza vântului puternic și a unui accident de feribot produs sâmbătă.

UPDATE 15.30 Autoritățile au găsit și cea de-a doua grenadă, tot lângă sediul SKAI TV. Polițiștii au reușit să identifice locul din care a fost dat telefonul anonim, scrie The Guardian.

UPDATE 14.35 Alertă în sediul SKAI TV, în urma unui telefon anonim, care a anunțat existența unei a doua grenade.

UPDATE 14.30 O femeie a întrerupt un interviu în direct al Sky News, pentru a striga: „Merkel este femeia Hitler!”, scrie The Telegraph.

UPDATE 14.15 Robert Zoellick, șeful Băncii Mondiale, avertizează că Europa ar putea trece prin propriul „moment Lehman”.

UPDATE 13.40 O grenadă a fost aruncată în fața sediului grupului de presă SKAI, din Atena, relatează The Guardian. Grenada nu a explodat, dar SKAI a anunțat că și-a evacuat sediul.

UPDATE 13.00 Tabloidul german Bild pune sare pe rana grecilor, într-o scrisoare deosebit de dură adresată poporului elen, cu ocazia alegerilor de din Grecia. „În bancomatele voastre mai sunt euro, pentru că noi, germanii, împreună cu celelalte țări din zona euro, îi punem acolo”, le-au transmis nemții grecilor.

UPDATE 12.35 Un tânăr de 22 de ani a tras în aer două focuri de armă, în fața unei secții de votare din Zakynthos (vest), scrie The Guardian. Procesul de votare nu a fost perturbat.

UPDATE 11.55 Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democrație, a votat și el, în orașul natal din Peloponez. „Astăzi, grecii vorbesc, iar mâine va fi un nou început pentru Grecia”, a declarat Samaras, citat de The Telegraph.

Antonis Samaras, conducătorul formațiunii de centru-dreapta Noua Democrație // FOTO: Willy Antoniou/AFP/Mediafax

UPDATE 11.45 Alexis Tsipras, după vot: „Am învins teama. Astăzi pavăm drumul pentru speranță, pentru un viitor mai bun, pentru o Grecie cu dreptate socială și progres, care să fie un membru egal într-o construcție europeană în schimbare”. Tsipras, care și-a uitat cartea de identitate acasă și a trebuit să aștepte să i-o aducă cineva, le-a spus jurnaliștilor că extrema stângă exte încrezătoare că va câștiga aceste alegeri.

Liderul Syriza, Alexis Tsipras, în secția de votare, înconjurat de jurnaliști // FOTO: Louisa Gouliamaki/AFP/Mediafax

UPDATE 11.15 Liderul stângii radicale (Syriza), Alexis Tsipras, tocmai a votat. Un alegător prezent la aceeași secție de votare i-a strigat: „Nimic la fel de acum înainte! A venit timpul ca poporul să vorbească”, scrie The Telegraph.

UPDATE 11.00 Alegeri legislative și în Franța, în urma cărora Francois Hollande speră să își asigure majoritatea de care are nevoie pentru a-și vedea de promisiunile electorale.

UPDATE 10.45 Între timp, grecii au o nouă problemă: mai multe incendii de vegetație foarte puternice, care au intrat deja în ziua a doua.

UPDATE 10.30 Votul a început în Grecia, la ora locală 7.00 (7.00, ora României), când s-au deschis primele secții de votare, informează Mediafax. Grecii au timp până la ora 19.00 pentru a decide de cine vor să fie guvernați.

Ministerul de Finanțe a confirmat, zilele trecute, speculațiile de pe piață și a declarat că țara nu mai are bani decât o lună. În aceste condiții, banii europeni sunt vitali.

Alegerile din Grecia au devenit un scrutin unic în istoria recentă a Europei. Niciodată în ultimii ani nu au fost niște alegeri atât de dezbătute și urmărite cu asemenea interes și emoții de lumea întreagă. Adevărata miză nu este doar Grecia, ci economia mondială, pentru că până la acest nivel va ajunge unda de șoc a unui eventual colaps elen.

În realitate, scrutinul din Grecia este un referendum pro- sau anti-zona euro, pro- sau anti- măsuri de austeritate. Rezultatul este imposibil de prezis, pentru că avem de-a face cu un electorat confuz, care nici la finalul campaniei nu trasase o linie clară între partide.

Lupta, între conservatori și stânga radicală

Potrivit sondajelor de opinie, favoriții sunt conservatorii de la Noua Democrație, conduși de Antonis Samaras, și extrema stângă reprezentată de Syriza, împreună cu Alexis Tsipras. Cele două partide merg umăr la umăr în aceste sondaje, dar aici se opresc toate asemănările dintre ele.

Antonis Samaras, liderul partidului Noua Democrație // FOTO: AFP/Mediafax/Louisa Gouliamaki

Noua Democrație, partidul susținut de Uniunea Europeană, vrea renegocierea programului de austeritate, pentru a obține niște condiții mai bune pentru Grecia.

„Vom ieși din criză. Nu vom ieși din euro. Nu vom lăsa pe nimeni să ne scoată din Europa”, a declarat conducătorul acestui partid, Antonis Samaras, în cadrul ultimului său miting electoral. La fel ca alți politicieni, Samaras și-a avertizat concetățenii că „destinul țării va depinde de răspunsul alegătorilor”.

„Dacă vom întrerupe relațiile cu partenerii noștri, ei ne vor constrânge să părăsim zona euro, nu vom mai putea importa, iar acest lucru ar fi de zece ori mai grav”, a mai declarat Samaras, potrivit BBC News.

FOTO: Louisa Gouliamaki/Mediafax Foto/AFP

Alexis Tsipras, pe de altă parte, liderul carismatic al partidului Syriza, consideră că liderii europeni au făcut din „Grexit” (Greek exit – ieșirea Greciei din zona euro, n.red.) o „sperietoare”, menită să îi facă pe oameni să voteze cu formațiunile care susțin înțelegerea cu troika (UE, FMI și BCE).

Tsipras și-a construit campania electorală în jurul unei promisiuni: anularea memorandumului, a programului de austeritate semnat de Grecia, în schimbul celor 130 de miliarde de euro. „Luni, vom forma un guvern al tuturor grecilor, în Europa și menținând moneda euro. Programul FMI-UE face deja parte din trecut și va aparține definitiv trecutului luni”, a spus Tsipras zilele trecute, în timpul unei conferințe de presă.

Alexis Tsipras, conducătorul formațiunii de extremă stânga Syriza // FOTO: AFP/Mediafax/Louisa Gouliamaki

Niciunul dintre aceste partide nu este așteptat să obțină o majoritate, astfel că există o reală posibiliate a reluării negocierilor pentru formarea unui guvern. Ultima dată când au existat astfel de negocieri, după alegerile din 6 mai, liderii politici nu au reușit să ajungă la o înțelegere.

Cu toate că Syriza nu este deloc o opțiune care să convină Uniunii Europene, se crede că liderii europeni vor negocia cu oricine va câștiga. Miza din spatele a ceea ce se întâmplă cu Grecia este prea mare, pentru ca ei să nu fie dispuși să facă anumite compromisuri, cu toate că Angela Merkel a repetat până în ultima zi a campaniei că „programul de austeritate nu este negociabil”.

Liderii europeni, videoconferință în miez de noapte

De altfel, conducătorii principalelor economii europene au avut o videoconferință vineri noaptea, înainte de summit-ul G20, din Mexic (18-19 iunie, Los Cabos). Astfel, Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande, italianul Mario Monti, premierul spaniol Mariano Rajoy și președinții Comisiei și Consiliului Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, respectiv Herman van Rompuy, au dezbătut diferite scenarii, în funcție de rezultatul votului grec, scrie The Guardian. Fostul premier britanic Gordon Brown a atras atenția că acest summit G20 este, în realitate, „ultima șansă” pentru salvarea zonei euro.

În spatele crizei politice din Grecia există criza economică, principala sursă de îngrijorare pentru greci și pentru restul lumii deopotrivă. Atena nu mai are bani, banii europeni vor veni numai sub anumite condiții, care depind de mediul politic, iar rata șomajului a atins un nou nivel record în primele patru luni ale anului, de 22,6% și de 53% în rândul tinerilor cu vârste până la 25 de ani.

Cum au încercat liderii europeni să salvezi Grecia de la faliment

Liderii europeni nu au reușit până în prezent să găsească soluția salvatoare pentru statul elen în ciuda sumelor mari de bani pe care le-au acordat pentru evitarea falimentului acestuia. Atât reprezentanții Uniunii Europene, cât și cei au Fondului Monetar Internațional și cei ai Băncii Mondiale au oferit, de-a lungul timpului, circa 240 de miliarde de euro oficialilor de la Atena.

Primul plan de salvare de la faliment a Greciei a fost semnat în 2010, atunci când statul elen a primit din partea troikăi 110 miliarde de euro deoarece costurile sale de împrumut erau atât de mari încât finanțarea de pe piețele financiare internaționale nu mai era sustenabilă.

Cel de-al doilea plan de salvare de la faliment a Greciei, ce cuprindea atât ajutor public, cât și o ștergere parțială a datoriei grecești deținute de către creditorii privați, a fost aprobat de către miniștrii de Finanțe ai zonei euro la finalul lunii martie a acesui an. Astfel, după mai bine de 12 ore de discuții, reprezentanții Eurogrupului au eliberat tranșa în valoare de 130 de miliarde de euro necesară pentru salvarea statului elen.

Prin luarea acestei măsuri, alături de oficialii de la Atena, aceștia au permis ca rata de îndatorare a acestui stat să ajungă la circa 120% din produsul intern brut (PIB), în următorii opt ani.

Care ar putea fi diferitele scenarii ale evoluției situației din Grecia, în funcție de rezultatul alegerilor

Scenariile pe care specialiștii le fac despre viitorul Greciei diferă în funcție de partidul care va reuși să câștige alegerile. Unul dintre cele mai probabile scenarii discutate este acela privind câștigarea alegerilor din Grecia de către formațiunea de stânga radicală Syriza. El devine din ce în ce mai posibil pentru că partidul câștigă tot mai mult teren pe fondul acestei perioade dificile prin care trece statul elen, informează Business Insider.

Un astfel de rezultat ar putea îndepărta investitorii și ar putea face ca Grecia să părăsească zona euro înainte ca Tsipras, liderul formațiunii, să ia o decizie în ceea ce privește persoana care va obține funcția de premier al statului elen. Acest lucru ar putea declanșa acțiuni din partea liderilor lumii care se reunesc în Mexic pe data de 18 iunie. Reacția iminentă va fi, cel mai probabil, o scădere masivă a valorii monedei euro și o creștere a valorii dolarului și a yenului.

În cazul în care reprezentanții partidului de centru-dreapta, Noua Democrație, vor câștiga alegerile, valoarea monedei unice ar putea să crească aproape imediat, dar acest lucru nu ar rezolva problemele statului elen. Un al treilea plan de salvare de la faliment și măsuri adiționale de restructurale ar putea fi necesare. De asemenea, în cazul în care situația s-ar stabiliza, privirile tuturor se vor aținti asupra altor state europene care întâmpină dificultăți.

Jean-Claude Junker și cancelarul german. FOTO: Stefan Micsik/Medifax Foto

Liderul Eurogrupului, Jean-Claude Junker, a declarat că vor exista consecințe serioase dacă Syriza va câștiga alegerile parlamentare din statul elen. „Dacă stânga radicală câștigă, fapt care nu este exclus, consecințele pentru zona euro sunt de neimaginat”, a declarat Junker, informează Reuters.

„Noi va trebui să vorbim cu orice guven. Eu nu pot decât să avertizez asupra părăsirii uniunii monetare. Coeziunea internă a zonei euro va fi în pericol”, a mai menționat el.

Și premierul italian Mario Monti a anunțat că atât el, cât și alți lideri europeni se așteaptă la un rezultat „favorabil”. „Mă aștept, și cred că și mulți dintre membrii guvernelor europene așteaptă un vot care este favorabil menținerii relației solide dintre Grecia și restul Europei, favorabil pentru menținerea Greciei în zona euro, favorabil pentru patidele care își doresc să rămână în zona euro”, a declarat Monti la Bologna.

Spania și Italia, noile zone-problemă

Chiar și în cazul în care Grecia va continua să folosească moneda unică euro și va accepta să respecte condițiile impuse prin planului de salvare din luna martie, toate aceste lucruri nu vor duce decât la o stabilizare temporară a presiunii puse pe zona euro, conform Wall Street Journal.

Costurile de împrumut ale Spaniei și Italiei au crescut puternic în ultimele zile, în ciuda eforturilor de a asigura Spania, a cărei economie este a patra cea mai mare din zona euro, de efectele incertitudinilor din Grecia, prin obținerea unui plan de salvare de 100 de miliarde de euro care să mărească capitalul băncilor acestui stat.

Ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos, FOTO: Dani Pozo/Mediafax Foto/AFP

Datoria publică a Spaniei a înregistrat un nivel istoric, de 72,1% din PIB, la sfârșitul lunii martie, mai mare cu 8,5 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului 2011, conform datelor făcute publice, vineri, de către reprezentanții băncii centrale a acestui stat, informează Mediafax.

Conform previziunilor oficialilor spanioli, există posibilitatea ca datoria publică să ajungă, până la finalul acestui an, chiar la 79,8% din PIB.

Ratingul Spaniei a fost și el scăzut de către reprezentanții agenției Moody’s de la A3 la Baa3, cel mai jos nivel recomandat investitorilor, fapt care face ca, în momentul de față, acesta să fie același cu cel deținut de către România. Odată cu retrogradarea Spaniei cei de la Moody’s au revizuit să ratingul Ciprului de la Ba1 la Ba3.

Premierul italian Mario Monti, care l-a înlocuit în funcție pe Silvio Berlusconi.FOTO: Alberto Pizzoli/Mediafax Foto/AFP

Probleme au putut fi observate și în cazul Italiei. Premierul Mario Monti a recunoscut, în cadrul unei conferințe pe teme economice care a avut loc lângă Veneția la finalul săptămânii trecute, că „există un risc permanent de contagiune” și a ținut să sublinieze faptul că este în interesul tuturor consolidarea zonei euro.

Guvernul italian a anunțat deja că vrea să cedeze active publice în valoare de 200 de milioane de euro în următorii cinci ani pentru a reduce valoarea de aproape 2.000 de miliarde de euro a statului, dar și cesionarea a trei companii publice pentru a obține 10 miliarde de euro și vânzarea mai multor proprietăți, conform AFP.

Germania promite să sprijine în continuare Europa

Într-un discurs susținut săptămâna aceasta în fața autorităților de reglementare de la Berlin, Merkel a subliniat că statul său va lua toate măsurile posibile „pentru a fi de cel mai mare ajutor Europei„, mai ales având în vedere faptul că economia germană este cea mai puternică din această zonă, informează Bloomberg.

„Noi suntem convinși că Europa este destinul și viitorul nostru. Dacă euro eșuează, Europa eșuează„, a declarat joi Merkel. Ea nu a uitat însă să menționeze faptul că puterea statului german nu este nelimitată.