Israelul votează: secțiile de votare s-au deschis, iar 7,3 milioane de israelieni își aleg viitorul guvern. Alegerile aduc 36 de liste de partid în competiție pentru cele 120 de locuri din parlament, majoritatea secțiilor de votare vor rămâne deschise până la ora 22:00.
UPDATE. Israelienii s-au prezentat în număr mare la urm Prezența la vor la ora 22:00 a ajuns la 74,3%
Prezența la vot la ora 20:00 a fost de 74,3%, unde peste 5,4 milioane de israelieni au votat în cadrul alegerilor parlamentare, potrivit Comitetului Electoral Central. Ponderea este în creștere față de alegerile precedente din 2022, când la aceeași oră prezența la vot era de doar 66,3%.
Aceasta este cea mai mare prezență la vot la această oră din 1988.
UPDATE. Netanyahu se așteaptă să ceară mandat pentru a forma guvernul
Se așteaptă ca premierul Benjamin Netanyahu să declare o victorie decisivă dacă partidul său, Likud, câștigă cel mai mare număr de locuri în această seară, chiar dacă blocul condus de Eisenkot are mai multe locuri în total, relatează Canalul 12.

Prin urmare, raportul arată că cercul premierului pregătește deja textul unui anunț pe care acesta îl va face, declarând că el, și nu Eisenkot, ar trebui să fie însărcinat cu formarea unei coaliții.
Se așteaptă ca Eisenkot să se opună acestei mișcări, se arată în raport, argumentând că mai mulți oameni îl vor recomanda ca prim-ministru în locul lui Netanyahu, deoarece are blocul mai mare, chiar dacă nu are cel mai mare partid.
UPDATE. Comisia Electorală Centrală analizează cererea partidului lui Netanyahu de a prelungi orele de vot
Comitetul Electoral Central (CEC) urmează să înceapă în curând să delibereze asupra cererilor formulate de Likud, partidul premierului Benjamin Netanyahu, și de alte partide din coaliție de a prelungi votul la secțiile de votare din întreaga țară.
CEC, care îi include pe vicepreședintele Curții Supreme, Noam Sohlberg, și reprezentanți ai două partide din coaliție și două partide din opoziție, este împuternicit să prelungească programul de votare la secțiile de votare dacă circumstanțe speciale justifică o astfel de măsură. Aceștia pot prelungi votul cu până la 24 de ore după închiderea inițială a secțiilor de votare, adică până miercuri, la ora 22:00.
Măsura este de obicei implementată doar pentru anumite secții de votare și nu se extinde la întreaga țară, cu excepția cazului în care există o situație majoră de securitate sau de altă natură.
UPDATE: 66.7% din israelieni au votat până la ora 18
Este cea mai mare participare la un scrutin din istoria statului Israelului, la această oră.


UPDATE: 55,7% dintre israelieni și-au exercitat dreptul de vot
De asemenea, 68% dintre soldații din IDF au votat până la ora 17:00. În 2022, participarea a fost de 65% până la această oră.

UPDATE: Un bătrân de 94 de ani a decedat în drum spre casă după ce l-a votat pe Gadi Eisenkot
Israel Kreis, un bărbat în vârstă de 94 de ani, a murit după ce s-a întors de la votare, a anunțat fiica sa pentru site-ul de presă Israel Hayom.
Shurley spune că tatăl ei a insistat să meargă la cea mai apropiată secție de votare pentru a-l vota pe Gadi Eisenkot, pe cel mai puternic opozant al lui Netanyahu.
„L-am luat cu mașina să voteze. La întoarcere , cum a ieșit din mașină, s-a prăbușit și a murit la intrarea în clădire”, a spus Shirley.

UPDATE. Rata de participare la vot a atins un nivel record de 44,9% la ora 14:00, cea mai ridicată înregistrată la această oră de la alegerile din 1973

Rata de participare la vot se situa la 44,9% la ora 14:00, potrivit Comisiei Electorale Centrale, în creștere față de 38,9% înregistrată la aceeași oră în cadrul alegerilor din 2022.
Este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la această oră cel puțin din 1973, cu cel puțin trei milioane de persoane care au votat.
„Am depășit toate recordurile înregistrate de Comisia Electorală Centrală. Nu s-a mai înregistrat o astfel de rată de participare la vot la nivel național din 1973, când au început să fie colectate aceste date”, afirmă Dean Livne, director general interimar al Comisiei Electorale Centrale a Israelului.
La alegerile din 2022, rata de participare la aceeași oră a fost de 38,9%.
UPDATE. Bărbat arestat după ce aparent a încercat să-l înjunghie pe Yair Golan în Tel Aviv, spun democrații
Democrații (HaDemokratim) spun că un bărbat a fost arestat, după ce a încercat să-l înjunghie pe liderul partidului, Yair Golan, în Parcul Mesila din Tel Aviv.
Echipa de securitate a lui Golan l-a blocat pe bărbat în timp ce acesta se apropia de liderul partidului „într-o manieră intimidantă”, în timp ce Golan își făcea campanie electorală, susține partidul.
Un cuțit mare a căzut apoi din hainele bărbatului pe pământ, iar echipa de securitate l-a atacat și a alertat poliția, care l-a reținut, adaugă partidul.
Golan este citat în declarația partidului spunând că incidentul „este rezultatul direct al mașinii de otrăvire operate de” prim-ministrul Benjamin Netanyahu „și agenții săi qatarezi”.
„Incitarea și violența nu ne vor intimida”, spune Golan.
Poliția nu a comentat încă incidentul, scrie Times of Israel.
UPDATE. Rata de participare la vot era de 31,5% la ora prânzului
Rata de participare la vot se situa la 31,5% la ora prânzului, potrivit Comisiei Electorale Centrale, în creștere față de 28,4% la aceeași oră în cadrul alegerilor din 2022.

Este cea mai mare rată de participare la vot înregistrată la această oră din 1973, la primele alegeri organizate după Războiul de Yom Kippur.
UPDATE: Netanyahu a votat
Cel mai longeviv prim-ministru din istoria Israelului, Benjamin Netanyahu, și-a exprimat votul la Ierusalim.
Liderul conservator al partidului Likud i-a îndemnat pe alegători, în limba ebraică, să iasă la vot.
Netanyahu se află de 19 ani în funcție.

UPDATE: Prezența la urne
Prezența la vot a fost de 16,7% la ora 10:00. 1,2 milioane de voturi au fost exprimate, rezultând cea mai mare rată a prezenței la această oră din 1981.
UPDATE. Rapoarte despre buletine de vot în limba arabă care lipsesc și perturbări la secțiile de votare din comunitățile arabe
Liderii consiliilor locale și reprezentanții partidelor din comunitățile arabe au raportat o lipsă de buletine de vot în limba arabă la mai multe secții de votare. Comisia Electorală Centrală a declarat că este conștientă de această problemă și că lucrează pentru a o rezolva.
Între timp, au fost raportate perturbări la mai multe secții de votare. În ultimele ore, membri ai unor grupări religioase sioniste și tineri cunoscuți sub numele de „Hilltop Youth”, un grup radical de coloniști, au fost observați în mai multe comunități arabe și în apropierea secțiilor de votare.
Până în prezent nu au fost raportate ciocniri sau alte incidente neobișnuite legate de prezența lor, scrie Haaretz.
UPDATE. Partidele Yisrael Beytenu și Poporului Israelului au depus marți plângeri separate la Comisia Electorală Centrală din Iseael, după ce au primit informații conform cărora buletinele lor de vot lipseau la mai multe secții de votare, după începerea votării.
Potrivit unui comunicat emis de Yisrael Beytenu, buletinele de vot care purtau simbolul electoral al partidului nu ar fi fost disponibile la secția de votare nr. 45, situată pe strada Gamla nr. 10 din Kiryat Ono, la deschiderea votului.
Comisia Electorală Centrală a emis un comunicat în care a precizat că secția respectivă dispunea de buletine de vot pentru partidul respectiv.
În mod similar, Partidul Poporului Israelului a semnalat că lipseau buletinele de vot ale partidului, iar sediul central al acestuia primise sesizări atât de la secțiile de votare militare, cât și de la cele civile, conform cărora buletinele sale de vot fuseseră întoarse, dând impresia că erau buletine de vot goale.
UPDATE. Protestatarii au vandalizat secția de votare din Beit Shemesh (un orășel la 30 de km de Ierusalim n.r.) și au îndemnat cetățenii să nu voteze. Protestatarii au aruncat gunoi în fața porții de intrare în secția de votare.

Sursă foto: X/ @embargo1news
În ziua alegerilor, protestatarii au vandalizat o secție de votare din Beit Shemesh, afișând pancarte prin care îndemnau oamenii să nu voteze și aruncând gunoi în fața porții de intrare.
Partidul Public Haredi a anunțat, de asemenea, că membrii săi au fost atacați violent la secțiile de votare din Bnei Brak, Beit Shemesh și Betar Illit, unde înființase puncte de informare pentru potențialii alegători.
Partidul a declarat că a depus o plângere atât la Poliția israeliană, cât și la Comisia Electorală Centrală.
UPDATE. Președintele Isaac Herzog și soția sa Michal au votat la Ierusalim: „O zi de sărbătoare adevărată pentru democrație. Nimănui nu i se poate permite să strice sau să saboteze acest lucru. Cu toții suntem egali astăzi. Aceasta este ziua noastră să mergem să influențăm și să votăm.”
„Este un mare privilegiu să merg la vot și sunt mândru că eu și Michal ne-am exercitat dreptul fundamental al fiecărui cetățean”, le spune el reporterilor.
„Sper că aceasta va fi o adevărată sărbătoare a democrației”, spune el. „Nimănui nu i se poate permite să o strice sau să o submineze.”
„Suntem cu toții egali astăzi”, continuă el. „Aceasta este ziua noastră să mergem, să facem un impact și să votăm.”
UPDATE. Contracandidatul lui Netanyahu alături de un fost ostatic: critică guvernul pentru că se eschivează de la responsabilitate
Președintele partidului Yashar, Gadi Eisenkot, își începe campania electorală în ziua alegerilor la kibbutzul Nir Oz, una dintre comunitățile cele mai grav afectate de atacul din 7 octombrie 2023 condus de Hamas, alături de fostul ostatic Gadi Mozes, într-o alegere simbolică a locației, înainte de a-și exprima votul în altă parte, mai târziu în cursul zilei.
„Sunt mândru și emoționat să încep această zi alături de Gadi Mozes, un simbol al spiritului și al puterii israeliene, al angajamentului israelienilor unul față de celălalt și al angajamentului lor față de stat. Mă angajez să fac tot ce-mi stă în putință pentru a mă asigura că suntem demni de prețul pe care l-ați plătit, de prețul pe care l-a plătit kibbutzul și de prețul pe care l-am plătit cu toții, și pentru a aduce vindecare și alinare tuturor cetățenilor Israelului”, spune Eisenkot.
Mozes, un locuitor al localității Nir Oz în vârstă de 81 de ani, care a îndurat 482 de zile în captivitate sub Hamas și Jihadul Islamic Palestinian, a făcut campanie pentru Eisenkot, un fost șef al Statului Major al Forțelor de Apărare ale Israelului (IDF) care și-a pierdut fiul Gal și doi nepoți în timp ce aceștia luptau în Gaza în timpul războiului.
Eisenkot îi acuză pe prim-ministrul Benjamin Netanyahu și pe guvernul său că continuă să se eschiveze de la responsabilitatea pentru eșecurile care au făcut posibil atacul.
„Dacă cineva din guvern ar fi avut măcar o fărâmă de responsabilitate, și-ar fi început dimineața aici, în comunitățile de la granița cu Gaza”, spune el. „La trei ani de la eșec, ei continuă să se eschiveze de la responsabilitate.”
UPDATE. Cine este Itamar Ben-Gvir, figura reprezentativă a extremei drepte din Israel?
Ministrul Securității Naționale al Israelului, Itamar Ben-Gvir, a arătat lumii o versiune a „Israelului modern”. Ben-Gvir tocmai a votat în așezarea ilegală Kiryat Arba, situată la periferia orașului Hebron, în Cisiordania ocupată. Se estimează că partidul său, Otzma Yehudit, care face parte din coaliția de dreapta a lui Netanyahu, va obține între șapte și opt mandate.
De la declarațiile făcute presei, potrivit cărora „nu va permite” un acord de încetare a focului între SUA și Iran care ar fi „dăunător” pentru Israel, până la hărțuirea televizată a activiștilor legați din Flotila Globală Sumud, acțiunile lui Ben-Gvir au stârnit indignare la nivel mondial, scrie Al Jazeera.
Cunoscut iniția drept un „provocator” de dreapta condamnat pentru incitare la violență a exercitat, Itamar Ben-Gvir, a preluat, în cele din urmă, un control necontestat asupra poliției și autorităților penitenciare de când a preluat funcția nou-creată de „ministru al securității naționale” în 2022.
Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți la urne pentru a decide viitorul politic al țării. Benjamin Netanyahu încearcă să rămână la putere, într-un scrutin marcat de războaiele din regiune, probleme economice și tensiuni interne.
Secțiile de votare s-au deschis marți în Israel, unde alegătorii își desemnează reprezentanții în cel de-al 26-lea Knesset. Ultimele sondaje indică o competiție strânsă între blocul condus de premierul Benjamin Netanyahu și partidele de opoziție, fără ca vreuna dintre tabere să aibă asigurată majoritatea necesară formării unui guvern, potrivit Times of Israel.
Alegerile reprezintă primul test electoral național pentru Netanyahu după atacul Hamas din 7 octombrie 2023 și conflictele care au urmat în Fâșia Gaza, Liban și Iran. Pentru numeroși israelieni, scrutinul este și o ocazie de a se pronunța asupra modului în care autoritățile au gestionat securitatea țării.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F09%2Fbenjamin-netanyahu-captura-x-1024x572-1.webp)
Premierul israelian își încheie un mandat de patru ani, în care a guvernat alături de formațiuni de extremă dreaptă și partide ultraortodoxe. În această perioadă, executivul său a promovat o reformă controversată a justiției, care a provocat proteste de amploare în 2023.
Netanyahu rămâne, totodată, primul prim-ministru israelian aflat în funcție care este judecat pentru acuzații de corupție.
Netanyahu și Eisenkot, principalii rivali. Sondajele arată o luptă strânsă
Principala confruntare electorală se desfășoară între Likud, partidul condus de Netanyahu, și Yashar, noua formațiune de centru a lui Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene.
Ultimul sondaj realizat de Canal 12 atribuia partidului Yashar 23 de mandate, față de 21 pentru Likud. În schimb, un sondaj al Canal 14, post considerat favorabil actualului premier, indica 30 de mandate pentru Likud și aproximativ 20 pentru formațiunea lui Eisenkot.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F863176236_2177844516503234_5452151040597741925_n.jpeg)
Gadi Eisenkot – Foto: Facebook/Gadi Eisenkot
În Israel, parlamentul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 de deputați. Sistemul electoral este proporțional, pe liste de partid, cu un prag de intrare în Knesset de 3,25%.
În cursa electorală s-au înscris 36 de partide, însă sondajele estimează că numai 11 până la 13 formațiuni vor reuși să intre în parlament. Blocul lui Netanyahu, format din Likud, două partide de extremă dreaptă conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două formațiuni ultraortodoxe, este creditat cu 49 până la 55 de mandate.
Opoziția este, la rândul său, fragmentată. Printre liderii săi se numără fostul premier Naftali Bennett, fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman și Yair Golan, liderul Partidului Democraților.
Negocierile pentru formarea unei majorități ar putea fi complicate de refuzul unor lideri de a colabora cu anumite formațiuni, inclusiv cu partidele arabe.
În absența unui acord, Israelul s-ar putea confrunta cu un nou blocaj politic, un guvern minoritar, o coaliție de uniune națională sau chiar organizarea altor alegeri.
Un rol important îl poate avea prezența la vot a cetățenilor arabi, care reprezintă aproximativ 20% din populația Israelului. La scrutinul din 2022, participarea acestora a fost de 53,2%, comparativ cu 70,6% la nivel național. Sondajele indică posibilitatea ca prezența lor să depășească acum 60%.
De asemenea, aproximativ 810.000 de alegători israelieni locuiesc în străinătate. Întrucât votul din afara țării este permis doar în situații limitate, inclusiv personalului diplomatic, cei care doresc să participe trebuie, în general, să revină în Israel.
Context. Războiul din Gaza, costul vieții și relațiile internaționale, în centrul scrutinului
Securitatea națională și responsabilitatea pentru atacurile din 7 octombrie 2023 ocupă un loc important în campania electorală.
În timpul atacului Hamas, peste 1.200 de israelieni au fost uciși, iar 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Gaza. Netanyahu a respins solicitările de a-și asuma personal responsabilitatea pentru eșecul de securitate și cererile privind constituirea unei comisii de anchetă de stat.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F10%2F8156366-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta.jpg)
Benjamin Netanyahu, premierul Israelului / Foto – Mediafax
Războiul l-a afectat direct și pe principalul său rival. Gal Eisenkot, fiul în vârstă de 25 de ani al fostului șef al armatei, a fost ucis în decembrie 2023, în timpul luptelor din Fâșia Gaza.
O altă temă importantă este serviciul militar obligatoriu. Partenerii ultraortodocși ai premierului încearcă să mențină scutirile acordate bărbaților care studiază în instituții religioase, în timp ce armata israeliană susține că are un deficit de peste 12.000 de militari.
Pe fondul mobilizărilor repetate ale rezerviștilor, partidele de opoziție au promis extinderea obligațiilor militare.
Dincolo de securitate, dificultățile economice influențează opțiunile alegătorilor.
Potrivit unui sondaj al Canal 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții principala prioritate electorală. Recrutarea ultraortodocșilor este menționată de 17% dintre respondenți, eșecul de securitate din 7 octombrie de 14%, iar războiul cu Iranul de 10%.
În rândul alegătorilor cu vârste între 22 și 34 de ani, un studiu al centrului Achord, din cadrul Universității Ebraice, arată că 58% sunt preocupați de prețuri și de costul locuințelor, în timp ce 36% indică problemele de securitate.
Economia a revenit în atenție și după ce Netanyahu a discutat despre posibilitatea utilizării criptomonedelor și a tehnologiei blockchain pentru a reduce vulnerabilitatea Israelului în fața unor eventuale sancțiuni bancare internaționale.
Banca Israelului a respins public ideea, afirmând că „criptomonedele nu pot servi drept mijloc de eludare a sancțiunilor”.
Eisenkot a ironizat propunerea, folosind denumirea „BibiCoin”, pe care a descris-o drept „o amenințare la adresa securității naționale”, acuzându-l pe Netanyahu că intenționează să „distrugă economia israeliană pentru generațiile viitoare”.
Rezultatul alegerilor va influența și politica Israelului față de palestinieni
În actuala coaliție, Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir au susținut extinderea coloniilor israeliene, anexarea Cisiordaniei și măsuri mai dure împotriva palestinienilor. Cei doi s-au opus încetării războiului din Gaza și au pledat pentru restabilirea unor așezări israeliene în enclavă.
O eventuală schimbare de guvern nu ar însemna automat o modificare fundamentală a politicii față de palestinieni. Eisenkot s-a pronunțat împotriva înființării unui stat palestinian, iar o parte dintre formațiunile de opoziție resping concesiile teritoriale.
Totuși, un executiv care nu ar depinde de partidele lui Smotrich și Ben-Gvir ar putea adopta o altă abordare în privința violențelor coloniștilor și a relațiilor cu Autoritatea Palestiniană. Alegerile au loc și într-un context de presiune diplomatică asupra Israelului, după conflictele din Gaza și Liban și confruntarea cu Iranul.
Netanyahu se confruntă cu un mandat de arestare emis de Curtea Penală Internațională pentru presupuse crime de război în Gaza. În același timp, mai multe state occidentale au adoptat sancțiuni și restricții legate de coloniile israeliene și de violențele din Cisiordania.
Președintele Donald Trump și-a exprimat sprijinul pentru premierul israelian înaintea scrutinului, însă percepția publică asupra Israelului s-a deteriorat în Statele Unite.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2026%2F06%2F8096062-hepta_mediafax_foto-dpa_hepta-1-2.jpg)
Sursă foto: Mediafax
Un sondaj Pew Research Center din martie 2026 arăta că 60% dintre adulții americani chestionați aveau o opinie nefavorabilă despre Israel, iar 59% declarau că au puțină sau deloc încredere în Netanyahu în privința deciziilor de politică internațională.
În Europa, relațiile diplomatice au fost afectate de războiul din Gaza și de politicile privind teritoriile palestiniene. Mai multe state occidentale au recunoscut statul palestinian sau au introdus măsuri restrictive împotriva unor oficiali și entități israeliene.
O eventuală coaliție condusă de Eisenkot sau de un alt lider al opoziției ar putea deschide calea unor relații diferite cu partenerii occidentali, deși principalele partide implicate nu propun schimbări radicale în politica de securitate a Israelului.