Uniunea Europeană nu este pregătită să aprobe un nou pachet de sprijin financiar pentru Ucraina, care estimează ca va avea nevoie de încă 69 de miliarde de euro în 2027. Bruxelles-ul îi cere Kievului să implementeze reformele convenite și să deblocheze fondurile deja aprobate.
Ministrul ucrainean de Finanțe, Serhii Marcenko, a cerut marți, la Bruxelles, sprijin financiar suplimentar pentru anul 2027, avertizând că Ucraina s-ar putea confrunta cu un deficit de finanțare de aproximativ 69 de miliarde de euro, potrivit publocației Le Monde. Oficialii europeni au transmis însă că prioritatea este deblocarea banilor deja aprobați, în cadrul împrumutului de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei pentru perioada 2026-2027.
Din cele 45 de miliarde de euro prevăzute pentru 2026, Comisia Europeană a virat până acum aproximativ 15 miliarde de euro. Eliberarea următoarelor tranșe depinde de reformele pe care Ucraina s-a angajat să le implementeze.
„Mesajul nostru pentru prietenii noștri ucraineni este clar: implementați reformele convenite, astfel încât să vă putem sprijini în continuare financiar”, a declarat marți Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, la o reuniune de coordonare a donatorilor.
Ea a cerut guvernului, parlamentului și instituțiilor ucrainene să colaboreze pentru a îndeplini reformele asumate.
Comisia Europeană a precizat, totodată, că deficitul de finanțare estimat de Kiev nu a fost încă confirmat. Bruxelles-ul și Fondul Monetar Internațional discută cu autoritățil ucrainene pentru a evolua nevoile financiare ale țării și soluțiile pentru acoperirea acestora.
Solicitarea Ucrainei a readus în discuție posibilitatea utilizării activelor Băncii Centrale a Rusiei, în valoare de aproximativ 210 miliarde de euro, înghețate în Europa, pentru finanțarea Kievului.
Ministrul ucrainean de Finanțe a cerut guvernelor europene să adopte „măsuri curajoase”, susținând că aceste active ar putea contribui la acoperirea costurilor tot mai mari provocate de război.
Propunerea întâmpină însă opoziție în rândul unor state europene. Belgia, unde se află cea mai mare parte a activelor rusești înghețate, prin intermediul casei de compensare Euroclear, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la posibilele riscuri juridice și financiare.
Franța și Italia și-au manifestat, de asemenea, scepticismul față de folosirea fondurilor suverane rusești, potrivit unor diplomați citați de Euronews.
Comisia Europeană încearcă să evite redeschiderea unei dispute politice pe această temă și insistă, în schimb, asupra deblocării banilor deja aprobați pentru Ucraina.
Un diplomat european citat de Le Monde a descris situația cu o remarcă: „Avem senzația că udăm deșertul”.
Ministrul ucrainean de Finanțe a recunoscut că împrumutul european de 90 de miliarde de euro reprezintă un sprijin important, dar a avertizat că acesta nu va acoperi toate nevoile țării.
„Suntem foarte mulțumiți de cele 90 de miliarde de euro”, a declarat Marcenko. „Dar nu sunt suficiente.”
Potrivit estimărilor prezentate de ministru, Ucraina ar avea nevoie de încă 69 de miliarde de euro în 2027. Din această sumă, aproximativ 40 de miliarde de euro ar urma să fie destinate apărării, iar alte 29 de miliarde de euro, menținerii funcționării statului.
Comisia Europeană nu a confirmat încă aceste estimări.
În prezent, Bruxelles-ul îi cere Kievului să îndeplinească reformele convenite pentru a putea primi integral fondurile aprobate, în timp ce evaluează necesarul financiar al Ucrainei pentru anul 2027.
Mă tot întreb o chestie, de fapt mai multe:
1. Știe cineva, oricine, unde s-au dus până acum sutele de miliarde de euro donate ucrainei, inclusiv de România cea ultra-bogată și ultra-darnică cu o țară care disprețuiește românii până la scârbă? Mă refer aici la trasabilitatea fiecărui euro, cu acte justificative, începând de la bonuri de casă și până la facturi.
Iubitorii de ucraina o să spună „pe armament, muniție, logistică și echipament, bă, pro-putinule ce ești!” iar răspunsul meu va fi „mai trage o dată, nu dispera, poate-ți iese până la urmă.”
2. Unde pot să mă adresez pentru a afla suma exactă din taxele și impozitele pe care le-am plătit în ultimii 5 ani care a fost dăruită e gratis ucrainei și în ce scop? Evident că întrebarea e retorică.
3. Poate să confirme cineva, fără niciun dubiu, că trio-ul Trump-Putin-zelenski nu discută noaptea târziu, sub pătură, pe chat, despre ce se va mai întâmpla pe-acolo pe la kiev? Adică, cine, unde, când și cu ce va ataca, în ce condiții, ce pierderi sunt estimate și ce comunicate războinice vor mai fi date publicității? Întreb pentru că am senzația că tot balamucul ăsta din ucraina are în spate o regie trăsnet, făcută de niște tipi super-deștepți, care știu exac pe ce butoane să apese pentru a-i activa pe fraieri.
4. Ca un nepriceput la problemele economice cum mă aflu, poate să-mi explice cineva care chiar se pricepe cum de ucraina, țară aflată în „război”, poate să producă și să exporte în draci de la șuruburi și borcane cu capac până la cereale cu vapoarele, iar România, pe timp de pace, importă până și chibrituri făcute în India? Bă, ceva nu se pupă deloc undeva… serios.
Înțeleg că România va mai oferi cadou ucrainei încă un sistem Patriot, care costă vreun miliard sau așa ceva. Ca să ce? Primul făcut, de asemenea, cadou de către România a fost distrus în câteva zile. Ăștia de la MApN s-au tâmpit cu toții? Sunt senili? Generalii ăia de birou, cu burți revărsate, care au uitat de care capăt se apucă PM-ul, trag ceva pe nas? Dacă da, înseamnă că e ceva revoluționar, având în vedere că alerează nu doar percepția asupra realiății, ci și procesele cognitive până la dispariție…